Prima variantă a Planului pentru Deșeuri

Prima variantă a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), aferent exercițiului bugetar comunitar perioadei 2014-2020, a apărut, dar după ce Comisia Europeană a trimis România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru neîndeplinirea obligației de a promova acest document. Ministerul Mediului a pus în dezbatere publică PNGD, fără a stipula un termen limită pentru transmiterea observațiilor. Planul este documentul fundamental în baza căruia se pot accesa fonduri europene în domeniul gestiunii deșeurilor.

Ministerul Mediului a lansat, în dezbatere publică, prima versiune a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor și al Planului Național de Prevenire a Generării Deșeurilor. „Scopul realizări Planului Național de Gestionare a Deșeurilor este de a dezvolta un cadru general propice gestionării deșeurilor la nivel național cu efecte negative minime asupra mediului”, precizează documentul. Pentru elaborarea celor două planuri, au fost utilizate datele aferente perioadei 2010 – 2014, proiecția cantităților de deșeuri a fost realizată pentru perioada 2015 – 2025, iar planul de măsuri acoperă perioada 2018 – 2025.

Cea mai presantă situație este generată de managementul deșeurilor municipale, care au ajuns la cantitatea de 4.956.075 tone, în 2014, acestea fiind ultimele date oficiale ale României, provenite de la Agenția Națională pentru Protecția Mediului. Din total deșeuri municipale, 72–74% reprezintă deșeuri menajere, 17 – 18% deșeuri similare (generate de operatorii economici și instituții) și 9 – 11% sunt deșeuri din servicii publice. Eurostat a anunțat că un român produce 249 kg de deșeuri/an, comparativ cu 474 k/an/locuitor, cât este media UE-28.

„Indicatorii de generare a deșeurilor municipale în România sunt la jumătatea mediei

europene. O posibilă explicație ar putea fi consumul mai redus bunuri (din cauza puterii

de cumpărare mai mici) și faptul că populația din mediul rural are o pondere mare (circa 55%). De asemenea, este posibilă o subestimare a cantităților de către operatorii de

salubrizare din cauza faptului că în perioada de analiză, din numărul total de depozite în

operare, între 40-50% au fost depozite neconforme, cea mai mare parte fără cântare”, precizează documentul.

Trei alternative

Programul Național de Prevenire a Generării Deșeurilor este conceput astfel încât să se atingă mai multe obiective, principalele referindu-se la gradul de acoperire cu serviciu de salubrizare de 100%, începând cu 2018, reducerea cantității de deșeuri menajere și similare generate pe locuitor în anul 2025 cu cel puțin 10% raportat la anul 2017, iar, în 2025, să se atingă un grad de reciclare și reutilizare de 50% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate. Totodată, se are în vedere ca depozitarea deşeurilor să fie permisă numai dacă deşeurile sunt supuse în prealabil unor operaţii de tratare fezabile tehnic, iar depozitarea deșeurilor să se facă numai în depozite conforme, începând cu iulie 2017.

Proiectul de PNGD a avansat trei alternative pentru atingerea acestor obiective. Prima, denumită alternativa „zero”, presupune doar investițiile existente și cele care urmează a fi finalizate prin proiectele privind sistemele de management integrat al deșeurilor, inclusiv proiectele fazate și lipsa unui nou plan național de gestionare a deșeurilor. Celelalte două asigură, prin propunerea de noi investiții, îndeplinirea obiectivelor și țintelor stabilite.

Principala diferență între alternativa 1 și 2 constă în constuirea a trei instalații de incinerare cu valorificare energetică. Capacitatea totală a incineratoarelor este de 412.000 tone/an și vor fi situate la Bacău, Brașov și București.

În cele din urmă, cele mai importante sunt costurile pentru susținerea acestor variante de sisteme de management al deșeurilor. Astfel, în cazul alternativei „zero”, nu există costuri de investiție. Acestea ajung la 892,675 milioane de euro în cazul alternativei 1 și la 1,198 miliarde de euro. Acestea includ costurile de colectare, estimate la 293,938 milioane de euro.

La aceste costuri, se adaugă cele de operare și întreținere anualizate, cu orizont anul 2025. Pentru alternativa „zero”, costurile sunt calculate la 170,255 milioane de lei, din care 49,501 milioane de euro pentru colectarea deșeurilor. În cazul alternativei 1, costurile se ridică la 313,314 milioane de euro, din care 131,866 milioane de euro pentru colectare, iar alternativa 2 necesită costuri de operare de 309 milioane de euro, cu aceleași costuri de colectare ca în cazul alternativei 1.