Grupul german RWE ar putea să renunţe la planurile vizând implicarea sa în construcţia gazoductului Nabucco, a declarat directorul general de la RWE, Jürgen Grossmann, într-un interviu acordat Wall Street Journal Deutschland şi preluat de Agerpres.
“Ceea ce contează pentru noi este ca gazul caspic să ajungă în Europa şi să ajungă în cantităţile de care avem nevoie şi acolo unde avem nevoie. Dacă gazoductul se numeşte Nabucco sau Turandot nu are prea mare importanţă pentru noi”, a declarat Grossmann, făcând referire la operele celor doi compozitori italieni Giuseppe Verdi (Nabucco) şi Giacomo Puccini (Turandot). “Dimpotrivă, suntem încântaţi de toate soluţiile care păstrează angajamentul nostru financiar la un nivel minim”, a adăugat Jürgen Grossmann.
Comentariile directorului general de la RWE sunt primul semnal concret venit de la un membru din consorţiul Nabucco că gazoductul ar putea să nu fie construit, în pofida mai multor ani de pregătiri.
Nabucco (un proiect ce vizează aprovizionarea Europei cu gaze din zona caspică şi Orientul Mijlociu, ocolind Rusia) este dezvoltat de consorţiul Nabucco Gas Pipeline International, din care fac parte companiile Transgaz Mediaş, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Botas (Turcia) şi RWE (Germania). RWE este ultima companie venită în consorţiu.
Germania plăteşte pentru renunţarea la nuclear
Potrivit lui Grossmann, principala prioritate a RWE este să-şi asigure surse de gaze naturale cu investiţii cât mai mici, în condiţiile în care decizia autorităţilor de la Berlin de a renunţa la energia nucleară a afectat finanţele companiilor de utilităţi.
De altfel, şi reprezentanţii concernului german Siemens estimează că decizia Germaniei de a renunţa la energia nucleară va costa prima economie europeană aproximativ 1.700 miliarde de euro până în 2030.
“Am calculat că în următorii 20 de ani o sumă cuprinsă între 1.400 şi 1.700 miliarde de euro va trebui investită în sectorul energetic din Germania”, a declarat Michael Suess, responsabilul pentru energie din consiliul de administraţie al Siemens. “Aceste costuri vor trebui plătite fie de consumatorii de energie, fie de contribuabili”, a adăugat Michael Suess.
Scenariul de 1.700 miliarde de euro se bazează pe o expansiune puternică a energiilor regenerabile, în timp ce scenariul de 1.400 miliarde de euro are la bază ipoteza ca gazele naturale să devină una dintre principalele alternative energetice.
Reamintim, Germania a decis anul trecut, după dezastrul de la Fukushima, să abandoneze, treptat, energia nucleară.
Estimările Siemens privind costurile renunţării la energia nucleară sunt mult mai mari decât cifra de 250-300 miliarde de dolari avansată anterior de Juergen Grossmann. De remarcat, Grossmann nu a avansat şi un interval de timp pentru investiţii.
Divizia energetică a grupului Siemens (care activează în mai multe domenii, inclusiv transportul de energie, energia solară, eoliană şi hidro) a înregistrat în exerciţiul fiscal 2011 o cifră de vânzări de 27,61 miliarde de euro (aproximativ 38% din veniturile totale înregistrate de grupul Siemens), în timp ce profitul net s-a situat la 4,14 miliarde de euro.
