Preţurile de referinţă la energie electrică și gaze naturale în Europa cresc precum Făt Frumos: într-o săptămână cât într-un an! Mai ales după ”joaca de-a șoarecele și pisica” practicată de Federația Rusă! De aceea, din ce în ce mai multe țări anunță tot felul de soluții, astfel încât facturile să fie cât de cât suportabile. După ce Grecia a anunțat că va decupla prețul la electricitate de cel la gaze naturale,iar Ungaria a anunțat că va interzice exporturile de energie, a venit rândul Italiei să anunțe că facturile nu vor mai fi calculate pe baza preţului european de referinţă la gaze. România, deşi al doilea mare producător de gaze din UE, n-a avut nicio poziţie în strategia europeană privind emisiile de metan și nu face parte din niciuna dintre organizaţiile internaţionale care se ocupă de subiectul gazului, nici cu reprezentanţi ai statului, nici ai companiilor private.
Uniunea Europeană se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii şi există semnale că statele membre nu răspund în mod unitar la această criză, transmite Bloomberg, preluat de Agerpres.
Prețurile la gaze naturale o iau razna de câte ori Rusia găsește câte un motiv să mai oprească din livrări. Uniunea Europeană importă anual aproximativ 40% din consumul său de gaze naturale (155 miliarde de metri cubi) din Federația Rusă. Și, evident, cum găsește Moscova vreun motiv să limiteze exporturile, cum cresc prețurile pe burse! Săptămâna trecută, când Gazprom a redus capacitatea gazoductului Nord Stream 1 la 20%, „din motive tehnice”, prețul gazelor naturale a ajuns la circa 2.000 dolari/1.000 mc, de circa 10 ori mai mare față de prețul normal pentru această perioadă.
Creşterea preţurilor la gaze afectează producţia industrială a Europei, majorează facturile la utilităţi ale gospodăriilor şi duce inflaţia la cel mai ridicat nivel din ultimele decenii. Scumpirea gazelor naturale se reflectă şi pe piaţa de electricitate, unde prețurile depășesc frecvent 400 euro/MWh, în condițiile în care, un preț normal (fără certificate CO2) ar fi fost între 20 și 50 de euro/MWh.
Pe piaţa europeană, preţul la electricitate se stabileşte pe baza principiului „costului marginal”, care presupune că preţul de referinţă este preţul ultimei capacităţi de producţie utilizate pentru echilibrarea reţelei, care, în prezent, este cel al centralelor pe gaze.
Potrivit unui document consultat de Bloomberg News, conform planurilor Guvernului de la Atena, electricitatea produsă din surse regenerabile, în hidrocentrale şi centrale nucleare, va fi regrupată într-o categorie distinctă, iar pentru electricitatea produsă din combustibili fosili (cărbuni, gaze și petrol), preţul va fi stabilit separat. Propunerea va duce la venituri mai mici pentru energia curată, ca urmare a unor costuri de producţie mai mici.
Ungaria a anunţat deja că va interzice exporturile de energie, în majoritatea cazurilor, în cadrul „stării de urgenţă energetică” şi, în acelaşi timp, intenţionează să îşi asigure volume suplimentare de gaze din Rusia.
Italienii ”se decuplează” de Europa
Preţurile şi expunerea pe livrările de gaze din Rusia diferă de la o ţară la alta, însă acest decalaj ar putea să se adâncească după ce autorităţile italiene au anunţat o serie de modificări cu privire la modul de calcul al facturilor consumatorilor.
Începând din octombrie, facturile italienilor nu vor mai fi calculate pe baza preţului european de referinţă la gaze, care este stabilit la hub-ul Title Transfer Facility (TTF) din Olanda, ci vor fi legate, în schimb, de preţul prevăzut în contractele de gaze din Italia, a anunţat Autoritatea de reglementare în energie de la Roma (ARERA).
Această decizie surprinzătoare ar putea da naştere la aşteptări – sau cel puţin la speranţe -, că preţul pentru cele două contracte de gaze ar putea fi decuplat, susţin analiştii de la Citigroup Inc.
Umplerea rapidă a depozitelor de gaze din Italia pe parcursul luni iulie şi posibilitatea unor noi injecţii în depozite pe parcusul lunii august ar putea crea o situaţie, temporară, de supra-aprovizionare cu gaze în Italia. O astfel de situaţie „ar duce la îmbunătăţirea semnificativă a perspectivelor cu privire la situaţia de la iarnă din Italia şi, astfel, ar crea volatilitate în cazul preţurilor la gaze în Italia”, susţin analiştii.
Solidaritatea Europei a fost pusă sub semnul întrebării în acest an, pe măsură ce Rusia a redus livrările de gaze spre continent, ca reacţie la sancţiunile internaţionale impuse Moscovei după invadarea Ucrainei. Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa, care sunt stabilite la hub-ul TTF din Amsterdam, s-au dublat în acest an, o dovadă a riscurilor cu care continentul s-ar putea confrunta la iarnă.
Unele state membre UE, precum Italia, au mai multe surse, alternative, de aprovizionare, nu numai Rusia, inclusiv gaze naturale lichefiate şi livrări din Algeria. Alte state, în special cele din Europa de Est, sunt mai dependente de livrările de gaze prin conducte din Rusia, având în vedere că lipsesc interconectorii către terminalele de import de gaze lichefiate din vestul Europei.
Majoritatea țărilor ar putea să interzică exporturile de gaze
Majoritatea ţărilor ar putea să îşi închidă graniţele pentru exporturile de gaze, dacă situaţia aprovizionării lor se va deteriora, mai transmite Bloomberg. Practic, ar putea urma exemplul Ungariei.
În România, al doilea cel mai mare producător de gaze din UE, după Olanda, încă nu s-a luat nicio decizie.
Zăcămintele de pe uscat ale României se epuizează treptat şi, ca în orice alt domeniu din energie, nu avem aproape nicio politică care să fie coerentă, consecventă şi pe care să existe consens între aproape toţi politicienii şi autorităţile centrale şi locale, se arată în Raportul „România la răscruce. Devenim dependenţi de gaz sau actor regional?”, publicat recent de Asociaţia 2Celsius, transmite Agerpres.
Documentul relevă și faptul că, în afară de Black Sea Oil and Gas (BSOG), care a intrat în producţie în iunie, niciunul dintre celelalte zăcăminte noi nu e pe cale să înceapă producţia efectivă. De asemenea, demararea noilor proiecte ar putea fi posibilă cel mai devreme în anul 2023, ceea ce înseamnă că exploatarea estimată de 30 de ani, se apropie de anul 2050, când UE îşi propune să ajungă la „Net Zero Emisii”.
„Nu suntem conectaţi deloc la discuţiile şi problemele europene, în ciuda ambiţiilor de jucător regional. De pildă, deşi suntem „al doilea mare producător de gaze din UE”, n-am avut nicio poziţie în strategia europeană privind emisiile de metan sau propunerea de Regulament de anul trecut şi nici nu facem parte din vreuna dintre zecile de organizaţii internaţionale care se ocupă de subiectul gazului, nici cu reprezentanţi ai statului, nici din companiile private. România e cam singurul loc din UE unde producţia de gaze naturale poate creşte în aceşti câţiva ani”, susţine experta în energie Otilia Nuţu, realizatoarea raportului de specialitate.
În tot acest timp, pe lângă investiţiile uriaşe necesare noilor exploatări, Guvernul României alocă peste 21,4 milioane de lei, prin diferite programe, pentru extinderea reţelelor de gaze, în condiţiile în care nu este clară direcţia pe care România o va avea în ceea ce priveşte exploatarea gazului, iar facturile continuă să crească, se notează în analiză.
„Preţurile mari descurajează consumul casnic şi există riscul să construim reţelele de gaze şi să nu le folosim. Extinderea reţelei înseamnă că se va realiza infrastructura stradală, apoi fiecare gospodărie ar trebui să-şi facă instalaţia de încălzire în interiorul casei şi apoi să plătească factura. Nu ne aşteptăm ca preţurile să scadă în anii următori, pe platforma Bursei Române de Mărfuri, preţurile rămân la fel de mari şi pentru contractele cu livrare în 2023, iar Comisia Europeană a avertizat că preţurile la energie ar urma să rămână mari până cel puţin în 2024-2025. La nivel european, gazul poate va fi acceptat drept „combustibil de tranziţie”, dar situaţia va fi cu siguranţă temporară şi avem nevoie de un plan concret cu care să-l înlocuim, începând cu 2050. Totodată, prin REPower EU, am putea beneficia de fonduri substanţiale pentru investiţii în energii regenerabile, care ar pune România pe traiectoria pentru îndeplinirea ţintelor climatice”, sunt de părere specialiştii.
Raportul a fost realizat de 2Celsius cu sprijinul Environmental Investigation Agency UK, ca parte a demersurilor sale de a promova reducerea rapidă a emisiilor globale de metan în acord cu recomandările ştiinţifice privind schimbările climatice şi cu ţintele asumate prin Acordul de la Paris. 2Celsius este o organizaţie neguvernamentală înfiinţată în anul 2010 cu scopul de a influenţa politicile privind schimbările climatice la nivel naţional şi european. Asociaţia este membră a organizaţiilor internaţionale European Environmental Bureau, Climate Action Network Europe şi Federaţiei Europene pentru Transport şi Mediu (T&E). Environmental Investigation Agency (EIA) investighează şi militează împotriva infracţiunilor şi abuzurilor de mediu.
