Preţul internaţional al petrolului se apropie vertiginos spre pragul de 30 de dolari pe baril. Ba chiar coşul OPEC a scăzut sub această limită. În aceste condiţii, vor avea loc, cel mai probabil, o mulţime de fuziuni şi achiziţii ale companiilor din domeniu. Royal Dutch Shell a anunţat că vrea să preia BG Group, Aramco se pregăteşte de listare, OMV face schimburi de active cu Gazprom, Petrom se vrea listat la Londra, iar Kazahstanul vrea să vândă Rompetrol chinezilor (se pare, însă, că “nu s-au înţeles la preţ”, iar tranzacţia ar putea eşua). Una peste alta, anul acesta vom asista la multe “permutări” pe piaţa hidrocarburilor, urmând “o reaşezare” a companiilor ce deţin zăcăminte, în special în zona Golfului, a Mării Caspice şi în Rusia.
“Startul” a fost dat anul trecut, când a început “degringolada” preţului la ţiţei, care a coborât de la aproximativ 110 dolari/baril în iunie 2014, la puţin peste 30 dolari/baril în prezent. În total, în primele nouă luni ale anului trecut au fost anunţate fuziuni şi achiziţii în valoare totală de 3.170 miliarde de dolari, cu 32% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2014. Cea mai răsunatoare este, desigur, tranzacţia dintre Royal Dutch Shell şi BG Group, de aproximativ 70 de miliarde de dolari, dar încă nefinalizată. Britanicii de la BG Group au o poziţie puternică pe segmentul gazelor naturale lichefiate şi al exploatărilor offshore din Brazilia.
Anul acesta, cea mai importantă tranzacţie s-ar putea să fie cea privind listarea la bursă a gigantului petrolier saudit Aramco, o companie cu o valoare de până la 10.000 miliarde de dolari.
Saudi Arabian Oil Co (Aramco), cel mai mare producător de petrol din lume, controlat de statul saudit, analizează o posibilă listare la bursă prin ofertă publică iniţială, valoarea companiei, greu de stabilit, fiind estimată de analişti între 1.000 şi 10.000 de miliarde de dolari.
Aramco analizează dacă să listeze „un procentaj adecvat” de acţiuni ale companiei părinte sau un grup de divizii de pe segmentul de downstream (rafinare şi distribuţie), a anunţat compania, citată de Bloomberg şi preluată de Mediafax. Rezultatele analizei acestor variante vor fi prezentate board-ului director, care va face recomandări Consiliului Suprem al Aramco.
Prinţul saudit Mohammed bin Salman, al doilea în ordinea succesiunii la tronul Arabiei Saudite, a anunţat intenţia Aramco, într-un interviu acordat publicaţiei britanice The Economist. Regatul saudit analizează listarea Aramco ca parte a unui set mai amplu de reforme economice.
Valoarea companiei este foarte greu de stabilit, putându-se situa oriunde în intervalul 1.000 – 10.000 de miliarde de dolari, ceea ce ar face-o cea mai valoroasă companie din lume, potrivit analistului Jason Tuvey, de la firma de cercetare Capital Economics.
Danilo Onorino, manager de portofoliu la biroul de investiţii Dogma Capital, din Lugano, Elveţia, a evaluat Aramco la 2.500 de miliarde de dolari, preţ calculat doar în baza rezervelor de petrol ale companiei şi la un preţ foarte conservator, de 10 dolari pe baril.
Ultima listare de proporţii din sectorul petrolier a avut loc în urmă cu un deceniu, când Rosneft, compania petrolieră de stat din Rusia, a atras de pe bursă 10 miliarde de dolari.
Doar rezervele de petrol, de aproximativ 260 de miliarde de barili, sunt de aproape zece ori mai mari decât cele ale grupului american Exxon Mobile. De asemenea, producţia zilnică a companiei, de 10 milioane de barili, depăşeşte producţia locală cumulată a tuturor companiilor din SUA.
„Acestea sunt motivele pentru care chiar şi sugestia ca gigantul petrolier controlat de stat să se listeze pare atât de fantastică. Şi-ar pune Regatul Petrolului bijuteria coroanei în mâinile unor investitori nestatornici?”, scrie Bloomberg.
Chiar dacă Arabia Saudită vinde doar o mică parte din companie pe bursă, listarea ar putea depăşi ca valoare IPO-ul de 25 de miliarde de dolari al Alibaba Group, cel mai mare din istorie.
O listare a companiei pe o bursă mare este, însă, puţin probabilă, având în vedere că ar trebui să dezvăluie informaţii mai detaliate despre rezerve şi producţie, considerate secrete de stat, scrie Bloomberg. În plus, regatul saudit a utilizat în trecut procedura de a vinde populaţiei participaţii în companii de stat la preţuri sub valoarea de piaţă, ca parte a unor programe de redistribuire a avuţiei.
În prezent, Apple este cea mai valoroasă companie listată, cu o capitalizare de circa 530 de miliarde de dolari.
Arabia Saudită a obţinut în anul 2014 venituri de 285 miliarde de dolari din exportul de petrol, însă între timp cotaţia barilului de ţiţei a scăzut puternic.
Nici România “nu scapă” de fuziuni şi achiziţii
În România, “startul” l-a dat Kasmunaygas, care a anunţat că intenţionează să vândă chinezilor fosta Rompetrol. La sfârșitul lunii septembrie 2015, CEFC, una dintre cele mai mari companii private din China, prelua Dyneff, o divizie franceză a Rompetrol, specializată în distribuţia carburanţilor, activă şi în Spania. La mijlocul lunii decembrie, kazahii anunţau că grupul chinez CEFC a transmis o propunere de preluare a unei părţi din acţiunile KazMunaiGaz Internaţional (fosta Rompetrol). Se pare, însă, că “nu s-au înţeles la preţ”, chinezii venind cu o ofertă mult prea mică faţă de pretenţiile kazahilor.
De remarcat, atât Kazahstanul, cât şi Arabia Saudită se bazează enorm pe rezervele de petrol. Preţul foarte scăzut i-a determinat să găsească soluţii pentru alimentarea bugetului de stat, dar şi pentru menţinerea diferitelor subvenţii acordate populaţiei, cea mai la îndemână soluţie fiind vânzarea de acţiuni la companii profitabile.
În ceea ce priveşte cea mai mare companie românească, OMV Petrom, şi aici au loc transformări. Unele enorme
Acum câteva zile, Fondul suveran al Norvegiei, cel mai mare din lume, şi fondul de investiţii Templeton Frontier Markets au vândut în tandem 0,3% din capitalul OMV Petrom (SNP), cea mai valoroasă companie listată la Bucureşti, în mai puţin de două săptămâni. Mai multe fonduri ale Franklin Templeton au vândut, pe 5 ianuarie, acţiuni la OMV Petrom în valoare de 2,5 milioane lei, în timp ce Fondul suveran al Norvegiei a vândut titluri de 168.373 lei, potrivit unor raportări publicate pe site-ul BVB. Operaţiunile au avut loc după unele similare, la finalul lunii decembrie, când fondurile Templeton au vândut titluri SNP de 19,6 milioane lei, iar fondul Norges de 1,3 milioane lei. Astfel, Templeton GL INV TR-Templeton Frontier Market Fund a vândut, la începutul anului, 7,9 milioane acţiuni OMV Petrom, Templeton Frontier Markets Fund o participaţie de 436.200 titluri, iar Templeton Frontier Markets Equity Master Fund un pachet de 57.900 acţiuni. De asemenea, Fondul suveran al Norvegiei a vândut, printr-o singură tranzacţie, un pachet de 581.600 unităţi SNP. Fondul Proprietatea, administrat de Franklin Templeton, are o participaţie de aproape 19% la OMV Petrom.
În plus, anul trecut s-a hotărât, în Adunarea Generală a Acţionarilor, ca titlurile OMV Petrom să fie listate la Londra. Nu s-a hotărât, însă, şi când anume să aibă loc operaţiunea, dar mandatul acordat în acest sens conducerii companiei de petrol şi gaze este valabil până la sfârşitul anului.
Ministerul Energiei urmăreşte schimbul de active OMV – Gazprom
Ministerul Energiei va urmări atent în perioada următoare subiectul referitor la posibilul schimb de active între companiile OMV şi Gazprom, a afirmat ministrul Energiei, Victor Grigorescu.
„Am luat notă de comunicatul transmis de compania OMV pentru clarificarea aspectelor apărute în presă, în ultima perioadă. Vom urmări atent, în perioada următoare, cele prezentate în comunicat şi vom avea aceste teme pe agenda prioritară de discuţii cu compania mai sus menţionată. OMV Petrom este o companie de succes şi sunt convins că anul 2016 va însemna atingerea unor obiective importante pentru activitatea sa în România”, a declarat ministrul Energiei, ca urmare a întrebărilor venite din partea mass-media, pe tema unui posibil schimb de active între compania austriacă OMV şi cea rusă Gazprom.
Potrivit unui comunicat al ministerului Energiei, autorităţile de resort dialoghează constant cu toate societăţile care activează în domenii strategice ale energeticii româneşti. „Dialogăm constant cu toate societăţile care activează în domenii strategice ale energeticii româneşti, inclusiv pentru a clarifica informaţii sau presupuneri legate de activitatea acestora, în scopul de a îndeplini obiectivul nostru fundamental: respectarea şi protejarea intereselor României în orice situaţie”, a adăugat Victor Grigorescu.
Reamintim, Focus-Energetic.ro a anunţat că există voci în piaţă care susţin că, dacă preţul internaţional al petrolului coboară sub 30 dolari/baril, este posibil ca OMV să schimbe acţiunile Petrom pe unele aparţinând Gazprom. În replică, într-o declaraţie transmisă Focus-Energetic.ro, biroul de presă al grupului austriac OMV neagă că ar intenţiona să renunţe la Petrom în favoarea concernului rus Gazprom, în schimbul unor acţiuni la zăcăminte importante din Siberia.
“Aceste zvonuri sunt complet absurde. Am declarat în mod clar că acţiunile OMV şi, de asemenea, ale OMV Petrom nu sunt pe masă (n.r. – a negocierilor). Orice ipoteză privind schimbul de active este falsă, fiind la începutul procesului de negociere, iar deciziile nu sunt încă luate. Ceea ce vom face în mod absolut clar este că nu vom renunţa la drepturile de management asupra oricăruia dintre activele noastre strategice. OMV Petrom a fost, este şi va fi un activ de bază, iar România rămâne o piaţă de bază”, se arată în declaraţia OMV transmisă Focus-Energetic.ro.
Ceea ce, de fapt, lasă loc la multe interpretări! „Orice ipoteză privind schimbul de active este falsă, fiind la începutul procesului de negociere, iar deciziile nu sunt încă luate”, se arată în declaraţia OMV. Practic, această declaraţie înseamnă, de fapt, că orice este posibil! Să renunţe la toate acţiunile, să renunţe numai anumite active (precum rafinăria Petrobrazi sau acţiunile de la compania care, împreună cu Exxon, explorează în Marea Neagră) sau să nu renunţe la nimic.
Iar „dreptul de management” la care se face referire în declaraţie mai mult „pune paie pe foc”! Pentru că nu înseamnă „OMV rămâne acţionar majoritar”! Nu vedem de ce Gazprom nu ar fi acţionar majoritar la Petrom, iar OMV ar asigura managementul companiei!
Convenţii OMV – Gazprom
OMV şi Gazprom au convenit, în luna septembrie 2015, un posibil schimb de acţiuni. Cu toate acestea, până în prezent, nu s-a decis care sunt activele ce ar urma să fie oferite în mod concret de OMV grupului Gazprom în schimbul unei participaţii de 25% la zăcământul de gaze naturale Urengoy din Siberia şi participaţii la proiectul gazoductului Nord Stream 2 (ce va aduce gaze ruseşti în Germania prin Marea Nordului).
Directorul general de la OMV, Rainer Seele, a declarat la finele anului trecut că grupul energetic austriac a pregătit o listă scurtă cu trei nume de active pentru un posibil schimb cu grupul rus Gazprom.
Potrivit unui articol apărut în presa austriacă în decembrie 2015, rafinăriile OMV de la Schwechat (Viena) şi Burghausen am Inn (Bavaria) ar urma să fie transferate unei companii separate, pentru a permite participarea ruşilor de la Gazprom.
Discuţiile dintre compania austriacă şi gigantul rusesc au stârnit controverse şi în Austria. La finele anului trecut, Brigitte Ederer, fost membru în Consiliul de supraveghere al holdingului austriac OIAG, acţionarul majoritar de la OMV, a lansat un avertisment cu privire la vânzarea operaţiunilor din domeniul petrolului şi gazelor ale grupului austriac către grupul rus Gazprom, apreciind că a crescut riscul ca OMV să fie privatizat printr-o metodă la rece.
”Afacerile cu petrol şi gaze ale OMV vor merge din ce în ce mai mult spre ruşii de la Gazprom, iar divizia profitabilă de produse chimice Borealis va merge spre fondul de stat din Abu Dhabi. Pentru ambele nu există însă motive obiective de vânzare. Rusia este interesată să câştige poziţii în Europa de Vest, iar Borealis, cu produsele sale, este lider mondial pe nişa sa de piaţă. De ce ar trebui să vindem aceste active atât de valoroase?”, s-a întrebat Brigitte Ederer, într-un interviu acordat cotidianului austriac ‘Der Standard’.
În opinia Brigittei Ederer, întrebarea este dacă OMV are nevoie de o participaţie minoritară la un câmp de gaze naturale din Siberia.
”Rusia are tot interesul să furnizeze gaze Europei de Vest. Problema este că OMV intenţionează să achiziţioneze aproape 25% dintr-un câmp de gaze din vestul Siberiei. Pentru asta nu se vrea sau nu se poate plăti în numerar, astfel că va avea loc un schimb de active cu grupul austriac. Nu ştiu cât de valoros este acest câmp de gaze, deoarece evaluarea este secretă. Publicul nu are acces la această informaţie. Aici nu este vorba despre obiectivele private ale şefului OMV, Rainer Seele, ci de interesele strategice ale statului austriac” a subliniat Ederer.
În aceste condiţii, Brigitte Ederer şi-a exprimat dorinţa ca Ministerul austriac de Finanţe să se implice într-o posibilă tranzacţie dintre OMV şi Gazprom, chiar dacă acest lucru ar fi dificil. Ederer a subliniat că este important să nu aibă loc o privatizare „prin uşa din spate”, printr-un schimb de active.
În replică, purtătorul de cuvânt al OMV, Johannes Vetter, a ţinut să precizeze că ar fi vorba doar despre cedarea unor participaţii minoritare la unele active. ”Nu poate fi vorba de o pierdere a controlului asupra unor active strategice austriece sau internaţionale ale OMV”, a subliniat purtătorul de cuvânt.
Anul trecut, OMV a plătit statului austriac dividende în valoare de 409 milioane de euro pentru cele 31,5% din acţiunile grupului OMV deţinute de statul austriac prin intermediul OIAG. Holdingul austriac de stat OIAG şi fondul de stat International Petroleum Investment Company (IPIC) din Abu Dhabi au un pact al acţionarilor prin care cele două entităţi controlează pachetul majoritar de acţiuni la OMV. OIAG deţine 31,5% din acţiunile OMV, iar IPIC 24,9%.
La rândul său, OMV deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom, statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,64%, Fondul Proprietatea deţine 18,99%, iar 9,36% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti.
