Compania petrolieră britanică Zeta Petroleum propune acţionarilor vânzarea participaţiilor pe care le deţine în trei perimetre petrolifere din România, precizând că nu mai are bani pentru programele obligatorii de investiţii, potrivit unui document care va fi discutat în Adunarea Generală a Acţionarilor din 8 februarie. De remarcat, din iunie 2014, când s-a tranzacţionat cu circa 115 dolari/baril, preţul petrolului a coborât la începutul acestui an până la sub 30 dolari/baril, pentru ca acum să urce până la 35 dolari/baril. Mai mult, sunt unii analişti care anunţă un preţ de 14 dolari al barilului de petrol. La un astfel de nivel, la nivel mondial, din ce în ce mai multe firme renunţă la investiţii. Chiar şi OMV Petrom a anunţat că reduce investiţiile cu 25 – 30% faţă de anul 2014. Preţul gazelor naturale îl urmează pe cel al petrolului, astfel că şi acesta scade vertiginos.
Zeta Petroleum deţine 100% din perimetrul de gaze Bobocu, 50% din perimetrul de gaze Suceava şi 39% din perimetrul de petrol şi gaze Jimbolia.
Aceste participaţii ar urma să fie cedate companiei GMI, principalul acţionar al Zeta Petroleum, în schimbul ştergerii unor datorii în valoare totală de 1,9 milioane de lire sterline (11,35 milioane lei sau 2,49 milioane de euro – n. r.).
„Subsidiarele (din România – n. r.) deţin participaţii care necesită investiţii semnificative în următoarele 12-18 luni, pentru a păstra validitatea licenţelor. Cheltuielile pentru 2016 sunt estimate la 2,4 milioane dolari australieni (7,08 milioane lei sau 1,55 milioane euro – n. r.). Compania nu are în prezent capacitatea să susţină astfel de angajamente intensive de capital”, se precizează în document.
La capitolul „dezavantajele renunţării la aceste perimetre”, compania menţionează că riscă să fie delistată de la Bursa de Valori din Australia, unde este cotată, deoarece, practic, nu va mai deţine nicio operaţiune în urma renunţării la cele din România. „În cazul în care compania nu va fi capabilă să găsească un nou proiect în termen de şase luni de la renunţarea la aceste perimetre, aşa cum cere nota nr. 12 din regulamentul de listare la ASX (Bursa de Valori din Australia – n. r.), compania ar putea fi suspendată de la lista oficială a ASX”, se mai precizează în nota pentru acţionari.
Potrivit informaţiilor disponibile în 2013, în cadrul perimetrului Jimbolia, Zeta este parteneră cu Gazprom Neft, care, prin subsidiara sa sârbă NIS, deţine 51%, în timp ce Armax Gaz are o participaţie de 10%.
În august 2013, Zeta Petroleum a anunţat că a descoperit petrol şi gaze în perimetrul Jimbolia din vestul României, în a doua etapă a unei sonde de teste. În timpul testelor, producţia maximă de ţiţei a fost echivalentă cu 24 de barili pe zi, iar cea de gaze a fost de 22.248 de metri cubi pe zi.
„Operatorul (NIS – n. r.) va utiliza metodele standard convenţionale (folosite cu succes la sonda Jimbolia 6 din apropiere), pentru a îmbunătăţi producţia la această sondă şi pentru a confirma că se poate atinge o producţie comercială. Este de aşteptat ca rezultatele acestor operaţiuni extinse de testare să fie disponibile în septembrie 2013”, precizau reprezentanţii Zeta, într-un comunicat remis la acea dată.
Totodată, în martie 2011, compania anunţa că zăcământul de gaze naturale de la Bobocu, din judeţul Buzău, ar putea conţine resurse neexploatate încă, transmite Agerpres. Zeta intenţiona să readucă în producţie acest zăcământ, prin forarea de noi sonde şi, acolo unde este posibil, prin reactivarea sondelor vechi. O primă evaluare realizată de Zeta la Bobocu, în 2008, arătase existenţa unor rezerve probabile de gaze de circa 60 Bcf (billion cubic feet), echivalente a 1,7 miliarde de metri cubi, din care s-au extras 935 de milioane de metri cubi până în 2001.
14 dolari barilul de ţiţei
Specialiştii estimează o reducere în continuare a barilului de petrol până la o cotaţie de 14 dolari, ceea ce va duce la stoparea marilor proiecte de explorare petrolieră şi la disponibilizări masive în acest sector, a declarat Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, în cadrul Adunării Generale a Comitetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR – CME), în cadrul căreia a fost reales preşedinte al acesteia.
„Este extraordinar ce se întâmplă cu petrolul şi nu mi-am imaginat niciodată că ar putea avea loc o asemenea prăbuşire. Specialiştii estimează o scădere în continuare şi o prăbuşire până la o cotaţie de 14 dolari, ceea ce este de neimaginat. Vor fi disponibilizări masive şi lucrări mari la care se va renunţa. Marii perdanţi vor fi marii operatori”, a arătat Iancu.
El a menţionat că anul trecut, din cauza scăderii cotaţiilor petrolului, au fost disponibilizate 215.000 de persoane, care lucrau la proiecte de explorări petroliere la care s-a renunţat.
Iancu a adăugat că scăderea preţului petrolului va avea impact şi în bugetul României, în condiţiile în care ponderea taxelor este mai mare de 50% atât la gaze şi carburanţi, cât şi la energie electrică. „Gândiţi-vă ce impact va avea acest lucru asupra bugetului. Sunt state mari dependente de piaţa petrolieră, unde acest lucru înseamnă o activitate pe roşu”, a continuat el.
Iancu a mai spus că, în cadrul discuţiilor de la summitul COP 21 de la Paris, concluziile au propulsat gazul natural drept combustibil al viitorului, în condiţiile în care cărbunele şi petrolul sunt mult mai poluante. „Ca element de noutate, discuţiile de la Paris impun un plan de acţiune, în cadrul căruia marii perdanţi sunt cărbunele şi petrolul, iar regele resurselor devine gazul natural”, a adăugat Iulian Iancu.
