Liviu Dragnea îi va invita săptămâna aceasta, la Parlament, pe premierul Sorin Grindeanu, miniştrii Economiei, Mihai Tudose, şi cel al Energiei, Toma Petcu, la o discuţie pe tema modificării şi completării Legii energiei electrice şi a gazelor naturale, mai exact pentru a se lua o decizie în privinţa preţului gazelor natural pe care populaţia îl va plăti de la 1 aprilie. Potrivit unei declaraţii a preşedintelui PSD, la discuţie va participa şi Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de industrii din Camera Deputaţilor, precum şi specialişti. “Eu vreau să avem o discuţie aşezată pentru că decizia care va fi luată, pentru că trebuie să o luăm noi în Parlament, şi nu vreau să iau decizia nici după ce spun unii sau alţii, pentru că fiecare are interesele lui, vreau să fiu sigur că decizia pe care o vom lua este cea bună pentru consumatorul român, mai mult suportabilă, dar bună şi din punct de vedere strategic pentru România”, a spus Liviu Dragnea, recent, la România TV. Ceea ce este cel puţin bizar! Cu numai două luni în urmă, preşedintele PSD nu avea nicio îndoială! Cerea ANRE să scadă preţul la electricitate şi gaze naturale, pentru că nu se mai aplică taxa pe stâlp! Acum, pare că se mai gândeşte la decizia pe care o va lua!
Potrivit lui Liviu Dragnea, există „anumiţi agenţi economici”, care susţin să rămână în vigoare OUG 64/2016, în timp ce alţi agenţi economici cer să fie abrogată sau picată această ordonanţă. „Numai că în aceste dispute nici unii, nici alţii nu s-au gândit la consumatori. Noi avem câteva obiective strategice – consumatorul să nu fie vulnerabil şi costurile să fie plătite. În schimb, picarea OUG 64 poate atrage efecte pentru România din punct de vedere economic şi strategic majore. (…) Se poate activa clauza de infrigement. Eu vreau să avem o discuţie aşezată, pentru că decizia care va fi luată, pentru că trebuie să o luăm noi în Parlament, şi nu vreau să iau decizia nici după ce spun unii sau alţii, pentru că fiecare are interesele lui, vreau să fiu sigur că decizia pe care o vom lua este cea bună pentru consumatorul român, mai mult suportabilă, dar bună şi din punct de vedere strategic pentru România”, a mai argumentat preşedintele PSD la România TV. “Pentru că intrarea în vigoare a Ordonanţei 64 sau menţinerea ei în vigoare poate să producă – unii spun că produce efecte pozitive, adică nu afectează preţul final la populaţie la energie, dimpotrivă dă posibilitatea pe modelul de la energie electrică ANRE-ului ca, în final, să nu accepte un preţ prea mare pentru consumatori, dimpotrivă să fie un preţ suportabil, în schimb stimulează foarte mult competiţia. Noi suntem în situaţia în care e bine să ştim toţi lucrul ăsta. În factura care ajunge la fiecare acasă dintr-o 100 de lei 40 de lei este preţul de la producător, 60 de lei sunt costurile de furnizare, adică furnizorul şi distribuitorul. Nu e în regulă. În Europa este invers: 60% este preţul producătorului din preţul total al facturii şi 40% cei care distribuie şi care furnizează”, a mai spus Liviu Dragnea.
Reamintim, pentru a accesa fondurile europene în valoare de aproape 180 milioane de euro pentru construcţia interconectorului de gaze BRUA, Guvernul a aprobat OUG 64/2016, care prevede că populaţia nu mai primeşte cu prioritate gaze din producţia internă.
Pe de altă parte, în prezent este în vigoare un calendar de liberalizare, convenit cu FMI şi Comisia Europeană, prin care, până în anul 2021, preţul gazelor din producţia internă atinge convergenţa celui internaţional. Pentru România, “internaţional” rămâne de referinţă preţul cu care concernul rus Gazprom, singura sursă de import, vinde gazele pe piaţa noastră. Până la liberalizarea completă, Guvernul hotăra preţul gazelor din producţia internă. Dar, OUG 64/2016 prevede că, începând cu 1 aprilie 2017, Guvernul nu mai stabileşte preţul gazelor, ceea ce înseamnă că acesta se liberalizează.
Rămân, însă, câteva probleme, care nu sunt mici deloc! OUG 64/2016 are prevederi legate doar de preţul gazelor din producţia internă, fără nicio referire la preţul final plătit de populaţie şi de termocentralele care livrează apă caldă şi căldură românilor. Unii interpretează actul normativ astfel încât preţul final să rămână acelaşi. Ceea ce înseamnă că, dacă va creşte preţul gazelor, vor trebui să scadă tarifele de transport, distribuţie şi înmagazinare.
Pe de altă parte, dacă se liberalizează preţul, se liberalizează şi piaţa. În aceste condiţii, apar două probleme. Una se referă chiar la piaţă, care este departe de a fi una funcţională. Pentru că nu există nici piaţă spot, nici piaţă de echilibrare. Mai mult, piaţa internă nu este capabilă să stabilească semnale de preţ, astfel că singurul preţ de referinţă va fi cel de import. Şi cum, de-a lungul vremii, Gazprom a vândut în România la preţuri mai mari decât în regiune, preţul gazelor pe piaţa internă se va majora corespunzător!
A doua, poate cea mai importantă problemă pentru Liviu Dragnea şi PSD, este aceea că, liberalizându-se piaţa, dispare calendarul de dereglementare şi, odată cu el, sumele de ordinul sutelor de milioane de lei la buget, încasate de stat din suprataxa la gaze!
Preţul gazelor ar trebui să scadă
La începutul anului, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, cerea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să scadă preţurile la gaze naturale şi energie electrică, pentru că nu se mai aplică taxa pe stâlp, în valoare de 1% din valoarea construcţiilor.
„Ea a fost inclusă în preţ, într-un mod incorect după părerea mea, de către distribuitorii de energie şi gaze. Dispărând taxa pe stâlp, eu mă aştept ca factura la energie electrică şi gaze să scadă şi îl rog pe preşedintele ANRE să se preocupe şi să intervină imediat în acest subiect”, spunea Liviu Dragnea.
Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE, a precizat că taxa nu se mai regăseşte în facturile de energie electrică. „Începând cu 1 ianuarie, taxa pe stâlp nu a fost introdusă în tariful de energie electrică pentru că nu era prevăzută în Codul Fiscal, rezultând o reducere în tariful final de 1,9%, împreună şi cu alte reduceri ale tarifului de distribuţie”, a spus şeful Autorităţii.
„La gaze naturale, această taxă se va exclude începând cu noul an gazier, care începe la 1 aprilie, întrucât tarifele se calculează şi rămân neschimbate pe perioada unui an gazier: 1 aprilie – 31 martie. Diferenţa încasată în perioada 1 ianuarie – 31 martie va fi cedată consumatorilor în următorul an gazier, prin reducerea tarifelor”, explică Niculae Havrileţ.
“Apocalipsa” după ACUE
Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) anunţă un fel de “apocalipsă” dacă preţurile la gazele naturale se liberalizează complet: cresc preţurile cu aproape 75%, termocentralele intră în faliment, oamenii vor trăi în frig la iarnă!
ACUE propune, pentru o perioadă de tranziţie, până la apariţia unei pieţe funcţionale a gazelor în România, o liberalizare treptată a preţului.
Motivele principale pentru care ACUE se pronunţă în favoarea amânării se referă la faptul că dereglementarea preţurilor de achiziţie la gazele naturale ar conduce la o creştere a preţului final al acestora pentru clienţii casnici şi pentru producătorii de energie termică.
“Astfel, dacă, în prezent, costul de achiziţie al gazelor naturale pentru piaţa reglementată se situează la un nivel de 60 lei/MWh, dereglementarea acestui element de cost va conduce, într-o primă fază, la o creştere imediată a acestuia până la nivelul costului de achiziţie pentru piaţa liberă, care se situează în prezent între 72-80 lei/MWh, așa cum rezultă din puținele tranzacții încheiate până în prezent pe piețele centralizate”, se arată într-un comunicat al ACUE.
De menţionat că preţul de 72 lei/MWh este unul “de referinţă” pe piaţa gazelor: apare în formula prin care se stabileşte suprataxa la gaze, stabilită pentru perioada de valabilitate a calendarului de dereglementare. Dar, dispărând calendarul, în mod normal dispare şi suprataxa!
“Trebuie menţionat faptul că preţul gazelor naturale din import este stabilit printr-un mecanism care are în vedere corelarea cu prețul petrolului (media pe ultimele 9 luni) şi cursul leu/dolar. În ceea ce priveşte perspectivele pentru sezonul rece 2017-2018, prognozele privind preţul de import al gazelor naturale – care (în absenţa unui preţ corect al gazului din producţia internă, rezultat al cererii şi ofertei într-o piaţă lichidă şi funcţională) va rămâne singurul preţ de referinţă pe piaţa gazelor naturale – indică pentru sfârşitul anului o creştere extrem de importantă a costului gazului natural ca marfă (aproximativ 100 lei/MWh în trimestrul 3 şi 104 lei/MWh în trimestrul 4)”, se mai arată în comunicatul ACUE.
Este adevărat, la începutul anului trecut, preţul internaţional al petrolului coborâse până la aproape 25 dolari/baril. Acesta este şi motivul pentru care, anul trecut, importurile de gaze din Rusia au crescut cu circa 700%: preţul gazelor de import ajunsese mai mic decât cel al gazelor de producţie autohtonă! Obligaţi să plătească suprataxa la 72 lei/MWh, chiar dacă ar fi vândut sub acest preţ, unii dintre producătorii interni (în special Romgaz, controlat de Curtea de Conturi) au refuzat să tranzacţioneze la preţuri mai mici decât limita impusă de suprataxă.
“Având în vedere cele menţionate mai sus, există o probabilitate foarte ridicată ca producătorii interni să îşi stabilească preţurile de vânzare a gazelor din producţia internă la o valoare apropiată preţului gazelor naturale din import, ceea ce poate genera efecte dramatice în piaţa gazelor naturale, care riscă să afecteze continuitatea şi siguranţa alimentării cu gaze naturale şi să conducă la falimentul unor participanţi la piaţă, în primul rând al producătorilor de energie termică în sistem centralizat dar şi a unor furnizori de gaze naturale”, precizează comunicatul.
Petrolul începe să se ieftinească
La începutul acestui an, preţul ţiţeiului a ajuns la aproximativ 55 dolari/baril, de aici şi calculele ACUE, care indică o majorare de aproape 75% a preţului gazelor din producţia internă. Totuşi, barilul de petrol începe iar să o ia pe pantă în jos: ţiţeiul Brent, de referinţă pentru piaţa europeană, a ajuns la circa 51 dolari, iar cel WTI, de referinţă pe piaţa americană, a coborât sub 50 dolari, până la circa 48 dolari. Astfel, şi preţul gazelor va trebui să coboare!
Practic, ACUE propune un fel de liberalizare ca la energia electrică. În factura unui consumator casnic apare “CPC” (n.r. – componenta de piaţă concurenţială), care, după ce a plecat de la 10% din consum, a ajuns în prezent la 80%, urmând ca, până la sfârşitul anului, să fie 100%. Restul componentei din factură referitor la electricitate (în prezent 20%) este stabilit de ANRE, atât în ceea ce priveşete preţul, cât şi cantitatea livrată de Hidroelectrica şi Nuclearelectrica (cei mai ieftini producători de stat).
Pare că ACUE ar dori un astfel de CPC şi pentru gaze naturale. Nu precizează, însă, care să fie preţul stabilit de ANRE şi nici cantităţile şi companiile ce ar urma să le livreze! În prezent 60 lei/MWh, preţul gazelor ar putea, la fel de bine, să crească pentru componenta reglementată de ANRE la cifrele anunţate chiar de către ACUE!
“Companiile de distribuţie şi furnizare reglementată de gaze naturale practică un tarif de distribuţie respectiv o marjă de furnizare care sunt stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei din România şi reprezintă astăzi în jur de 30% din prețul final al gazelor naturale (fără taxe). Precizăm, totodată, faptul că preţul de achiziţie al gazului nu influenţează în niciun fel nivelul tarifului de distribuţie şi al marjei de furnizare”, se mai arată în comunicatul ACUE .
Potrivit ANRE, pentru perioada iulie 2016 – martie 2017, costul mediu de achiziţie al gazelor naturale din intern la intrarea în sistemul de distribuţie (inclusiv serviciile de înmagazinare şi de transport) este de 76,64 lei/MWh. Un client casnic plăteşte aproximativ 110 lei/MWh (fără taxe). Astfel, distribuitorii şi furnizorii încasează circa 33,4 lei pentru fiecare MWh de gaze livrat populaţiei. Transportatorul încasează 9,9 lei/MWh, iar tariful de înmagazinare, injecţie şi extracţie din depozitele subterane ajunge la 17,86 lei/MWh.
“Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) îşi exprimă încrederea că toate aceste motive sunt corect înțelese şi că autoritățile competente vor lua cele mai bune măsuri pentru evitarea unor distorsiuni majore pe piaţa gazelor naturale, ca urmare a unei liberalizări precipitate şi nepregătite corespunzător”, se mai arată în comunicat.
