Preţul gazelor pentru consumatorii casnici va creşte cu 2% de la 1 aprilie, urmând ca, până la finele anului, să aibă loc alte două scumpiri, de câte 3%, la 1 iulie şi, respectiv, 1 octombrie, a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileţ, cu prilejul prezentării în Parlament a Raportului privind preţurile şi tarifele reglementate pe 2013, elaborat de ANRE.
“La 1 aprilie va fi o creştere de 2% la preţul gazelor pentru consumatorii casnici şi cu 5% pentru non-casnici“, a spus el.
Potrivit oficialului ANRE, calendarul de liberalizare pentru acest an mai prevede alte două scumpiri. “La 1 iulie va fi o creştere pentru non-casnici de 5% şi pentru casnici de 3%, iar, la 1 octombrie, creşterea va fi de 4% pentru non-casnici şi de 3% pentru casnici“, a completat Havrileţ.
România a plătit pentru gazele importate anul trecut cu un miliard de dolari mai puţin decât în 2012, a precizat Havrileţ.
“În sectorul de energie electrică, dereglementarea pe sectorul non-casnic s-a făcut foarte uşor, pentru că producţia este mai mare decât consumul, dar la gaze este mai complex, pentru că noi trebuie să importăm. Totuşi, factura la importul de gaze a scăzut anul trecut un un miliard de dolari, ceea ce înseamnă un plus în balanţa externă de plăţi a României“, a subliniat preşedintele ANRE.
Potrivit informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Statistică, anul trecut România a importat cu 50% mai puţine gaze decât în 2012.
Anual, România importă în jur de 20% din consumul de gaze.
Pe de altă parte, Niculae Havrileţ a declarat că raportul dat publicităţii săptămâna trecută de Deloitte, potrivit căruia preţul gazelor în România va creşte cu 140% în următorii doi ani, nu reflectă realitatea, întrucât se referă la preţul gazelor de producţie internă, nu la cel final.
El a explicat că s-a observat o ieftinire a gazelor de import odată cu scumpirea gazelor de producţie internă.
“Raportul Deloitte aruncă pe piaţă cifre pompoase, de exemplu faptul că preţul gazelor creşte cu 140%. Nu spune că noi avem în vedere preţul final, iar ei vorbesc de preţul de producţie internă. Chiar dacă gazele de producţie internă cresc ca preţ, s-a remarcat o scădere a consumului gazelor de import şi a preţului de import până la 400 de dolari în medie pentru consumatorii reglementaţi şi a scăzut şi mai mult pentru cei industriali. Acest lucru ne-a făcut să plătim cu 1,3 miliarde de dolari mai puţin pentru gazul extern“, a precizat Havrileţ.
Acesta a mai spus că nu este posibilă îngheţarea preţului în următorii 14 ani, în condiţiile în care România îşi va epuiza resursele de gaze peste 12 ani.
“Acest, să zic, raport ar fi fost unul corect dacă nu impunea propuneri nerealiste, de exemplu îngheţarea preţului de producţie internă pe 14 ani. Zăcămintele existente sunt utilizabile pentru următorii 12 ani, deci după 14 ani n-am fi avut gaze“, a subliniat oficialul ANRE.
În plus, România a beneficiat de mai multe derogări de la Comisia Europeană pentru liberalizarea pieţei gazelor.
“Nu s-a ţinut cont că România este ţară europeană şi este obligată să transpună directivele europene şi nici de faptul că am obţinut deja derogări. Noi trebuia să liberalizăm piaţa în 2007. În 2009, alte directive ale UE prevedeau liberalizarea în 2011, deci s-au tot strâns aceste date, făcând ca negocierea Guvernului cu instituţiile financiare să fie dificilă şi să se aplice greu“, a mai spus preşedintele ANRE.
Havrileţ a adăugat că suspendarea calendarului de liberalizare ar putea fi posibilă doar pentru piaţa reglementată, care înseamnă circa 15% din totalul pieţei de gaze pentru consumatorii non-casnici. Restul consumatorilor industriali nu sunt incluşi în piaţa reglementată, pentru că sunt eligibili şi negociază direct preţul de achiziţie a gazelor.
10 TWh regenerabili
Producţia de energie electrică a României din surse regenerabile ar putea creşte în acest an la 9-10 TWh, faţă de 6,3 TWh, cât a fost anul trecut, a declarat Emil Calotă, vicepreşedintele ANRE.
“Anul trecut, producţia de energie din surse regenerabile a fost de 6,3 TWh şi ar putea creşte la 9-10 TWh energie verde în România în 2014“, a spus oficialul ANRE.
El a amintit că România şi-a atins în acest an obiectivul asumat în faţa Comisiei Europene, ca 24% din consumul de energie la nivelul anului 2020 să fie din surse regenerabile, astfel că în 2014 vor fi reduse cotele obligatorii anuale de energie regenerabilă.
Departamentul pentru Energie a lansat în dezbatere publică, săptămâna trecută, un proiect de Hotărâre de Guvern care prevede reducerea cotei de la 15% la 11,1% pentru 2014.
“Având în vedere gradul realizării obiectivului din 2020, s-a creat posibilitatea reconsiderării cotei de energie anuală, ceea ce se întâmplă de la începutul anului 2014. Cota se reduce faţă de nivelul de 15% din motive de suportabilitate a consumatorilor finali, atât industriali, cât şi casnici, precum şi pentru sustenabilitatea sistemului, ţinând cont de nevoia de echilibru a sistemului energetic“, a precizat Calotă.
El a adăugat că 2014 este anul în care piaţa de certificate verzi se va maturiza, alături de piaţa de energie electrică din surse regenerabile.
Preţul reglementat al energiei electrice a crescut la nivel naţional cu 6% la 1 ianuarie 2013, dar a scăzut cu 1,3% şase luni mai târziu, de la 1 iulie, a mai spus Emil Calotă.
Potrivit acestuia, principalele motive care au dus la aceste modificări au fost creşterea costurilor cu achiziţia energiei electrice, ca urmare a înlocuirii unei cote din energia electrică livrată de Hidroelectrica pe contracte reglementate cu energie electrică livrată de OMV Petrom şi de complexurile energetice, creşterea costurilor cu achiziţia certificatelor verzi de la 18 lei pe MWh, în perioada ianuarie – iulie 2012, la 30 de lei, în intervalul iulie – decembrie 2012, creşterea costurilor de furnizare, de la 4 lei, în primul semestru din 2012, la 4,2 lei, pe client, în a doua parte a anului.
De asemenea, au crescut tarifele de transport, distribuţie, sistem şi piaţă de la 1 ianuarie 2013, a scăzut cantitatea de energie livrată de producătorii clasici, ca urmare a creşterii producţiei din surse regenerabile, dar şi din cauza prognozei defavorabile a Hidroelectrica privind cantitatea de energie ce urma să fie produsă în 2013.
În raportul ANRE se mai arată că energia s-a scumpit, pe de o parte, din cauză că a crescut preţul combustibililor, iar pe de altă parte deoarece au urcat preţurile pe piaţa spot, ca urmare a situaţiei de forţă majoră în care s-a aflat Hidroelectrica pe fondul secetei.
“Ca urmare, tarifele reglementate pentru energia electrică livrată de furnizorii de ultimă instanţă consumatorilor casnici şi non-casnici care nu au uzat de eligibilitate au crescut la nivel naţional, începând cu data de 1.01.2013, cu 6%“, a precizat Calotă.
El a adăugat că, în urma modificării legislaţiei din domeniul energiei verzi, tarifele reglementate au fost din nou modificate, la 1 iulie 2013, de data aceasta în scădere, cu 1,3%.
Raportul mai arată că, în total, piaţa reglementată de energie a consumat, în 2013, cantitatea de 15,3 TWh.
Producătorul de energie nucleară a acoperit o treime din acest consum, furnizând pe piaţa reglementată 5,3 TWh, la un preţ de 142 de lei pe MWh, acesta fiind al doilea preţ ca mărime de pe piaţa reglementată.
Cea mai ieftină electricitate a fost produsă de Hidroelectrica şi a fost vândută pieţei reglementate cu 125 de lei pe MWh.
Producătorul de energie hidro a furnizat populaţiei şi firmelor din segmentul reglementat, anul trecut, o cantitate de energie de 3,9 TWh.
Următorul producător ca importanţă pentru populaţie este Complexul Energetic Oltenia, de unde au provenit 2,4 TWh de energie electrică, la un preţ de 190 de lei pe MWh.
Centrala OMV Petrom de la Brazi a livrat şi ea pe piaţa reglementată 1,5 TWh, la preţul de 169 de lei/MWh.
Totodată, Electrocentrale Bucureşti a furnizat 1,2 TWh, cu 189 de lei pe MWh.
Alţi producători care au alimentat piaţa reglementată, în 2013, au fost Complexul Energetic Hunedoara, Termica Suceava, Electrocentrale Oradea, CET Bacău, CET Arad, CET Govora, RAAN Drobeta Turnu-Severin şi CET Arad.
