Comisia Europeană a ratat ocazia de a ”îndrepta” politica privind biocombustibilii, susţine Terra Milleniul III. Organizaţia neguvernamentală critică decizia Comisiei Europene de a promova un proiect de directivă referitor la calitea carburanţilor, dar care nu ia în calcul şi efectele negative ale culturilor agricole energetice.
Comisia Europeană a făcut publică miercuri, 17 octombrie 2012, propunerea de Directivă privind calitatea carburanţilor, recunoscând impactul emisiilor provenite din schimbarea indirectă a destinaţiei terenului (ILUC) asupra mediului, dar fără a lua măsuri pentru a le limita, se arată în comunicatul de presă al Terra Mileniul III. “Obligaţia de a monitoriza emisiile rezultate în urma ILUC nu va rezolva principala problemă de mediu, oprind producţia acelor biocombustibili a căror amprentă de carbon este mai mare decât cea a combustibililor fosili”, anunţă Transport & Environment (T&E)”, precizează comunicatul.
T&E este o asociaţie pan-europeană cu scop ştiinţific şi educativ, ce promovează o politică de transport bazată pe principiile dezvoltării durabile.
La ora actuală, în UE există două legi ce reglementează utilizarea biocombustibililor, fiind acoperită perioada 2009-2020. Directiva pentru energie regenerabilă stabileşte ca, în sectorul transporturi, 10% din carburanţii utilizaţi să fie biocombustibili. Directiva privind calitatea carburanţilor impune o reducere cu 6% a amprentei de carbon a combustibililor folosiţi pentru transport. “În practică, aceste două obiective au condus, pentru a putea fi îndeplinite, la subvenţionarea şi reglementarea biocombustibililor în statele Uniunii Europene, cu condiţia ca aceste măsuri să reducă emisiile, comparativ cu cele ale combustibililor fosili. Prin urmare, ambele legi includ norme de calcul al emisiilor directe ale biocombustibililor, care nu includ însă emisiile ILUC”, se specifică în comunicat.
Dacă acestea ar fi incluse, majoritatea combustibililor de tip biodiesel de pe piaţă ar fi consideraţi la fel de poluanţi precum combustibilii fosili şi nu ar putea fi luaţi în calcul pentru atingerea obiectivelor celor două directive. “În concluzie, propunerea CE impune doar raportarea emisiilor ILUC, fără a le lua însă în calcul, permiţând practic biocombustibililor cu amprentă mare de carbon să fie luaţi în calcul la atingerea ţintelor”, atrage atenţia Terra Mileniul III.
”Chiar dacă ştiinţa a arătat că includerea emisiilor indirecte poate face impactul biocombustibililor mai mare decât cel al combustibililor fosili, Comisia a decis să rateze oportunitatea de a determina o producţie de biocombustibili sustenabili”, a declarat Nusa Urbancic, manager de program în cadrul T&E.
Contramăsuri benefice
T&E consideră că, totuşi, CE a luat o contramăsură bună, prin limitarea la 5% utilizarea de biocombustibili obţinuţi din culturi agricole, deoarece previne expansiunea biocarburanţilor nesustenabili. “Deşi propunerea CE limitează practicile rele de astăzi, ea nu trasează o direcţie de dezvoltare sustenabilă a bioenergiei, pentru că încă nu ţine cont de emisiile ILUC. Acest lucru creează riscuri şi incertitudini atât pentru mediul înconjurător, cât şi pentru investitori”, a menţionat Urbancic.
ILUC este procesul prin care terenul utilizat anterior pentru culturi de alimente este convertit pentru culturi destinate producţiei de biocombustibil. Din această cauză, alimentele vor fi cultivate în altă parte, de obicei pe terenuri noi, precum foste păduri sau păşuni, pentru că cererea de alimente va rămâne cel puţin constantă. Această conversie a terenurilor neagricole în terenuri agricole determină o creştere globală a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), erodând beneficiile pe care politica UE în domeniul biocombustibililor ar trebui să le ofere.
Biocombustibilii nesustenabili includ biodieselul din ulei de palmier, soia, rapiţă şi alte culturi oleaginoase, precum şi etanolul produs din porumb, grâu, zahăr şi alte culturi de amidon.
