Avem un plan major în derulare, menit să ajute la reintroducerea pieţei gazelor din România în Europa, înaintea sosirii noilor volume de gaze ruseşti prin gazoductul TurkStream, la începutul deceniului viitor, a afirmat Gottfried Steiner, directorul general al CEGH, bursa de gaze de la Viena (Austria), transmite Reuters, preluată de Agerpres. Afirmaţiile vin după ce, în ţară, a început un adevărat scandal legat de plata redevenţelor la gaze naturale: deşi în ţară există două burse, BRM şi Opcom, autorităţile de la Bucureşti preferă bursa de la Baumgarten pentru calculul redevenţelor.
Săptămâna trecută, Gazprom a anunţat că ia în considerare posibilitatea de a aduce o cantitate mai mare de gaze naturale prin TurkStream către Europa, via Baumgarten, printre alte posibile rute. TurkStream va face legătura între Rusia şi Turcia, via Marea Neagră.
Central European Gas Hub (CEGH) este operatorul hub-ului de la Baumgarten, unde acţionar majoritar este compania austriacă OMV, care deţine şi Petrom, principalul producător de petrol şi gaze din România. La Baumgarten sosesc gazele ruseşti exportate către Europa, prin Ucraina şi prin gazoductul Nord Stream, pentru a fi distribuite în centrul şi vestul continentului.
“România are potenţialul de a deveni un hub de gaze pentru regiune, deoarece produce anual aproximativ 130 TWh, acoperind 80% din consumul său intern, dar trebuie să adopte modelul de piaţă european. Autorităţile de reglementare din România sprijină un astfel de model”, a mai spus Gottfried Steiner.
Reamintim, recent, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a lansat în dezbatere publică un proiect de ordin pentru stabilirea preţului de referinţă la gazele naturale în funcţie de care se vor calcula redevenţele datorate bugetului statului de către producători, care ţine cont de preţul gazelor la bursa din Austria. Astfel, preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România se va stabili lunar, în funcţie de o formulă care include preţul mediu al tranzacţiilor efectuate în luna anterioară perioadei pentru care se calculează preţul de referinţă, la CEGH.
Pe de altă parte, în prezent se află în dezbatere, în Parlament, OUG 64/2016, care a suscitat un viu interes. Deputaţii vor să rămână o singură bursă de gaze la Bucureşti. Mai mult, aceştia au indicat platformele Opcom, în detrimentul Bursei Române de Mărfuri (BRM). Fiind vorba de o singură bursă pe care să se tranzacţioneze gazele naturale produse în România, pe piaţă au apărut zvonuri că CEGH a transmis către autorităţile române o scrisoare prin care îşi exprimă interesul pentru a fi platforma de comercializare a gazelor naturale româneşti.
De remarcat, producătorii români nu tranzacţionează la bursa de la Baumgarten pentru că exportul de gaze este, în prezent, tehnic, imposibil.
