Preţul gazelor naturale pentru clienţii casnici va creşte, începând cu data de 1 august 2018, cu 5,83%, informează Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Vestea vine exact în momentul în care guvernanţii anunţau o ieftinire a gazelor cu minim 20 de procente şi plafonarea acestuia la 55 lei/MWh până în 2021! Este adevărat şi că ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, recunoaşte că această măsură este una comunistă (până la un punct), dar necesară. Pe de altă parte, scăderea preţului la gaze se pare că va avea „o victimă colaterală”: preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, care, cel mai probabil, va fi demis şi înlocuit cu fostul prim ministru Mihai Tudose. Cert este că, dacă va fi vreo ieftinire a gazelor pentru populaţie, aceasta nu se va întâmpla mai devreme de 1 aprilie 2019! Şi aceasta pentru că furnizorii au, de ceva vreme, contracte de cumpărare a gazelor pentru acoperirea necesarului până trece iarna (adică 31 martie 2019), la preţurile din prezent, de circa 75 – 80 lei/MWh. Potrivit legislaţiei în vigoare, ANRE trebuie să le recunoască furnizorilor costurile cu achiziţia gazelor, aşa că abia de la 1 aprilie 2019 ar putea intra în vigoare un preţ de 55 lei/MWh pentru consumatorii casnici! Astfel, populaţia va primi primele facturi diminuate în luna mai 2019, adică fix în luna în care au loc alegerile pentru Parlamentul European! Ce coincidenţă!
„Având în vedere solicitările furnizorilor de gaze naturale şi în urma analizei minuţioase a costurilor reflectate în preţul final, Comitetul de reglementare, aplicând prevederile legale, a constatat că sunt îndeplinite condiţiile pentru o ajustare, în medie cu 5,83%, a preţului la gazele naturale pentru clienţii finali casnici, începând cu data de 1 august 2018”, se arată într-un comunicat al ANRE.
Reamintim, acum câteva zile, Darius Vâlcov, consilier de stat al premierului Viorica Dăncilă, a anunţat că preţul gazelor se va diminua cu minim 20%. Imediat, pe site-ul Ministerului Finanţelor Pubile (MFP) a apărut un proiect de Hotărâre de Guvern (HG) prin care preţul maxim cu care producătorii pot vinde gazele se plafonează la 55 lei/MWh până la 30 iunie 2021. În prezent, potrivit cotaţiilor Bursei Române de Mărfuri (BRM), preţul mediu ponderat pentru trimestrul 4 al acestui an este de aproape 78 lei/MWh. La bursa de la Viena (CEGH – Baumgarten), preţul pentru trimestrul 4 este de circa 105 lei/MWh (reamintim, redevenţa la gazele extrase din România se calculează în funcţie de preţul spot de pe CEGH).
Finanţele motivează emiterea acestui act normativ, în Nota de fundamentare, printre altele, prin aceea că, în Legea Concurenţei (21/1996), se precizează că “în sectoarele economice sau pe piețele unde concurența este exclusă sau substanțial restrânsă prin efectul unei legi sau datorită existenței unei poziții de monopol, Guvernul poate, prin hotărâre, să instituie forme corespunzătoare de control al prețurilor pentru o perioadă de cel mult 3 ani, care poate fi prelungită succesiv pe durate de câte cel mult un an, dacă împrejurările care au justificat adoptarea respectivei hotărâri continuă să existe”.
MFP arată că este justificată adoptarea HG de plafonare a preţului gazelor pentru că, în urma liberalizării complete a preţului la producător începând cu 1 aprilie 2017, tendinţa de creştere a preţului a fost continuă şi constantă, „aceasta fiind în prezent 29,5%, în timp ce pentru luna martie 2019 se estimează o creştere de 33,75%”. Pe de altă parte, tot Finanţele spun că pe piaţa din România activează 7 producători: Romgaz, OMV Petrom, Amromco Energy, Raffles Energy, Foraj Sonde, Stratum Energy şi HUNT OIL Company. Este adevărat că primii doi, Romgaz şi OMV Petrom, acoperă, împreună, circa 95% din piaţă.
De remarcat, concurenţa nu este exclusă sau substanțial restrânsă prin efectul vreunei legi, fie ea şi cea privind liberalizarea preţului (mai degrabă dimpotrivă!), iar despre monopol la producţia de gaze nu poate să fie vorba, având în vedere că sunt 7 producători interni!
Este adevărat, Legea Concurenţei prevede că, „în împrejurări excepţionale, precum: situaţii de criză, dezechilibru major între cerere şi ofertă şi disfuncţionalitate evidentă a pieţei, Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creşterii excesive a preţurilor sau chiar blocarea acestora”. Dar, „asemenea măsuri pot fi adoptate prin hotărâre pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri”, nicidecum pentru 3 ani!
De altfel, şi în Legea energiei şi gazelor naturale se arată că „în situația unui dezechilibru major între cerere și ofertă și/sau a unei disfuncționalități evidente a pieței de gaze naturale, Guvernul, la propunerea ANRE și cu avizul Consiliului Concurenței, poate limita creșterea excesivă a prețurilor/tarifelor sau blocarea acestora pentru o perioadă determinată de maximum 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă circumstanțele care au determinat adoptarea respectivei decizii, prin: a) fixarea unei limite superioare a prețului (…)”.
Dar, pe piaţa din România nu este niciun dezechilibru între cerere şi oferă, nicio situaţie de criză şi nici vreo disfuncționalitate evidentă a pieței!
O altă ciudăţenie este aceea că HG pentru plafonarea preţului la gaze este iniţiată de Ministerul Finanţelor, deşi activitatea producătorilor, distribuitorilor şi furnizorilor din domeniu este coordonată de Ministerul Energiei. Mai mult, actul normativ nici nu trebuie avizat de Ministerul Energiei! Avizatori sunt Ministerul Economiei, Ministerul Justiţiei şi Consiliul Concurenţei.
De aceea credem că preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, cel mai probabil va fi „o victimă colaterală” a acestei HG! Şi aceasta pentru că actul normativ încalcă Legea Concurenţei: nu este monopol în piaţă şi nici concurenţa nu poate fi restrânsă atunci când se libearlizează preţurile! Drept pentru care nu vedem cum Bogdan Chiriţoiu ar putea aviza proiectul de HG! Iar, dacă nu îl avizează, va fi un motiv ca guvernanţii să-l demită sau să-i ceară demisia şi să-l înlocuiască, aşa cum se zvonea, cu fostul premier Mihai Tudose.
Producătorii contestă plafonarea
Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA) contestă plafonarea prin Hotărâre de Guvern a preţului gazelor naturale şi susţine că aceasta este o măsură contraconcurenţială, ce pune producătorii interni în poziţie discriminatorie în raport cu importul de gaze.
„Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră – ROPEPCA este profund îngrijorată de proiectul de Hotărâre de Guvern, prin care Executivul vrea să plafoneze preţul de vânzare al gazelor din producţia internă de la producători la furnizori la 55 lei/MWh până în 2021, sub nivelul de dinainte de liberalizarea pieţei, de 60 lei/MWh, cu motivarea că, în absenţa unei astfel de măsuri, gazele interne se vor mai scumpi până la peste 80 lei/MWh în 2019. Producătorii autohtoni de gaze naturale contestă atât obiectul acestei decizii, cât şi modul în care este luată, fără o consultare corectă cu părţile implicate. ROPEPCA susţine că plafonarea preţului de vânzare al gazelor din producţia internă este o măsură contraconcurenţială, menită să pună producătorii autohtoni într-o poziţie discriminatorie în raport cu importul de gaze naturale”, se menţionează într-un comunicat al ROPEPCA.
Potrivit reprezentanţilor asociaţiei, pe termen mediu şi lung o astfel de măsură conduce la creşterea dependenţei de sursele externe, iar creşterea cantităţilor importate va genera un impact negativ atât în ceea ce priveşte siguranţa în aprovizionare a consumatorilor cât şi asupra preţului suportat de aceştia.
Totodată, aceştia subliniază că statul încasează 60% din această creştere a preţului gazelor de după liberalizarea pieţei, prin suprataxarea acestuia. Mai mult decât atât, redevenţele trebuie plătite conform preţului de referinţă stabilit prin raportare la preţurile de pe bursa de la Baumgarten, mult mai mari faţă de preţurile practicate în România.
„ROPEPCA consideră că tocmai pentru asigurarea unui mediu concurenţial corect pentru sectorul de gaze naturale din Romania, Guvernul trebuie să ia măsuri care să nu descurajeze investiţiile în producţia autohtonă de gaze naturale”, afirmă Haralad Kraft, preşedintele ROPEPCA.
Conform comunicatului, investiţiile în dezvoltarea de zăcăminte, care se realizează cu costuri mari de producţie, sunt puse în pericol de o astfel de decizie a Guvernului României, iar impunerea unui preţ de 55 lei/MWh pune sub semnul întrebării viabilitatea economică a unor zăcăminte, ceea ce ar putea atrage închiderea acestora, cu impact asupra producţiei şi a locurilor de muncă.
„O Hotărâre de Guvern care plafonează preţul de vânzare al gazelor din producţia internă de la producători la furnizori este neconformă cu statutul de piaţă liberă; această decizie va descuraja producţia internă de gaze naturale pentru care companiile din România investesc sume semnificative în exploatarea zăcămintelor şi în crearea de locuri de muncă”, susţine Harald Kraft.
Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră este compusă din 16 membri, deţinători de acorduri de concesiune. Aceste acorduri au fost semnate de companiile membre cu statul român, în baza Legii Petrolului în vigoare. În prezent, membrii ROPEPCA deţin majoritatea acordurilor de concesiune petrolieră pentru blocurile de dezvoltare şi producţie onshore din România, reprezentând pentru anul 2017 investiţii cumulate de 900 milioane de euro, o cifră de afaceri de aproape 3,4 miliarde de euro, contribuţii către bugetul de stat de 300 milioane de euro, precum şi crearea şi menţinerea a 13.700 locuri de muncă.
Măsură comunistă, dar necesară
Intenţia Guvernului de a plafona preţul gazelor este o măsură comunistă până la un punct, dar necesară, întrucât pe această piaţă nu există concurenţă, iar companiile cresc preţurile după bunul plac, a declarat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, prezent la conferinţa de lansare a Cărţii Albe a IMM-urilor.
„Unii spun că este o practică comunistă. Da, poate la prima vedere poate părea, pentru că încerci să intri în piaţă. Aşa este, până la un punct. Vorbim de concurenţă. Care concurenţă? Sunt doi operatori care cresc unul câte unul preţurile, iar celălalt se aliniază imediat. Investiţiile asumate nu s-au realizat, dar preţul creşte fără o justificare pe fond, iar dumneavoastră suferiţi şi economia are de suferit. Iar unii se reped imediat, de parcă ar fi din altă ţară, că este o practică comunistă. Eu nu am avut nicio legătură cu comunismul”, a spus Teodorovici potrivit Agerpres.
Ulterior, în cadrul unor discuţii cu jurnaliştii, ministrul a precizat că această propunere de Hotărâre de Guvern va fi discutată în şedinţa de joi a Executivului în primă lectură, dar nu se va adopta nimic. Până la urmă nu s-a mai discutat nimic!
„Noi avem în piaţă aceşti doi operatori, care cresc nejustificat preţul foarte des tarifele la gaze. În acelaşi timp, investiţiile asumate nu sunt realizate. Atunci se pune întrebarea de ce se tot creşte tariful”, a repetat Teodorovici.
Întrebat dacă există vreun studiu din care să reiasă că această măsură va avea efectul scontat, respectiv reducerea preţului final la consumatori, el a răspuns: „Evident că vor fi reduceri. Vă dau un exemplu: la consumatorii casnici se dau foarte multe subvenţii. Dacă va fi scăzut preţul, şi subvenţia va scădea. Deci vor avea de câştigat şi clienţii casnici, şi cei industriali”.
Teodorovici a mai spus că se ridică şi întrebarea de ce au fost de acord reprezentanţii statului în aceste companii cu majorarea preţurilor.
Jurnaliştii l-au mai întrebat ce garanţii poate să dea că de această plafonare nu vor profita traderii de gaze, care ar deveni din nou „băieţi deştepţi”, cumpărând ieftin de la producători şi vânzând scump către consumatori.
„Eu cred că şi aici există o pârghie astfel încât lucrurile să nu se repete”, a spus ministrul Finanţelor.
De asemenea, plafonul propus, de 55 de lei pe MWh, este sub cel de la care producătorii plătesc suprataxa pe veniturile suplimentare. În acest sens, Teodorovici a confirmat că statul este dispus să renunţe la sumele încasate din această supraimpozitare. „Bugetul are o pierdere de rundă întâi, dar trebuie să ne uităm la câştigurile din runda a doua”, a continuat oficialul guvernamental.
El a mai spus că vor exista discuţii şi cu Comisia Europeană pe acest subiect. „Dacă l-am postat (n.r. – proiectul de HG), înseamnă că nu încălcăm nimic din punct de vedere legal”, a precizat Teodorovici, întrebat care este opinia Consiliului Concurenţei despre această măsură.
Cert este că există angajaţi care se bucură şi aceasta pentru că preţul mic li se va aplica imediat ce va fi adoptat de Guvern. Federaţia Sindicatelor Libere din Chimie şi Petrochimie, organizaţie reprezentativă naţional la nivelul sectorului de activitate, salută iniţiativa Ministerului Energiei şi a Ministerului Finanţelor de a promova o Hotărâre de Guvern prin care să se plafoneze preţul gazelor naturale din producţia internă, conform unui comunicat al CNS Cartel Alfa.
„Atâta timp cât există numai 2 producători şi nu există o bursă la care toţi producătorii să fie obligaţi să vândă, preţurile au crescut şi vor creşte în continuare, punând astfel în mare dificultate atât industria autohtonă, cât şi cetăţenii care suportă din ce în ce mai greu facturile la gazele naturale! Sperăm ca acest act normativ să apară cât mai repede şi să mai salveze ce se mai poate salva din industria românească”, se menţionează în comunicat.
Până una alta, gazele se scumpesc!
Membrii Comitetului de reglementare al ANRE au luat în discuţie solicitările furnizorilor de gaze naturale cu privire la ajustarea preţurilor, solicitări ce au venit ca urmare a faptului că, începând cu data de 1 aprilie 2017, preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă s-a liberalizat, producătorii având libertatea să vândă gazele naturale la un preţ care nu mai este reglementat.
În prezent, gazele naturale de provenienţă internă se vând pe piaţa concurenţială, inclusiv pentru clienţii casnici, preţul de achiziţie al acestora fiind stabilit în mod liber, pe baza cererii şi a ofertei. Astfel, potrivit legislaţiei în vigoare, de la 1 august, preţul gazelor naturale pentru populaţie creşte cu 5,83%, pentru a acoperi costurile cu achiziţia gazelor ale furnizorilor.
ANRE precizează, într-un comunicat, că, în perioada ianuarie 2013 – aprilie 2017, prin calendarele de liberalizare stabilite prin memorandumuri şi hotărâri de Guvern, evoluţia preţului producţiei interne a cunoscut o creştere de la 45,71 lei /MWh la 60 lei/ MWh, la consumatorii casnici.
Odată cu intrarea în vigoare a OUG 64/2016, preţurile de vânzare a gazelor naturale de către producătorii interni au fost de 67,99 lei/MWh din aprilie 2017, 68,50 lei/MWh începând din iunie 2017, 67,52 lei/MWh din august 2017, 70,33 lei/MWh din octombrie 2017, 71,11/MWh lei din decembrie 2017 şi 73,85 lei/MWh din martie 2018.
În ceea ce priveşte preţul de vânzare a gazelor naturale din producţia internă conform contractelor încheiate pe piaţa centralizată, cu livrare în perioada august 2018 – martie 2019, acesta a evoluat astfel: 77,72 lei/MWh pentru august 2018, 79,57 lei/MWh pentru octombrie 2018, 79,97 lei/MWh pentru decembrie 2018, 80,21/MWh lei pentru ianuarie 2019 şi 80,25 lei/MWh pentru martie 2019.
„Cumulat, procentul de creştere a preţurilor la gazele naturale din producţia internă a fost, în perioada ianuarie 2013 – martie 2019, de 75,56%, cu menţiunea că ANRE nu a avut şi nu are competenţe în stabilirea nivelului acestor preţuri”, se menţionează în comunicat.
De asemenea, pe lângă gazele naturale din producţia internă, anual, România importă o cantitate de gaze naturale în vederea acoperirii necesarului de consum estimat pentru perioada sezonului rece, iar preţul de import stabilit pe piaţa concurenţială a fost de 80,14 lei/MWh din aprilie 2017, 79,39 lei/MWh din octombrie 2017, 91,02 lei/MWh din ianuarie 2018 şi 94,58 lei/MWh din martie 2018.
„Potrivit prevederilor legale, autoritatea de reglementare are obligaţia să stabilească preţul la gazele naturale la consumatorii casnici în baza achiziţiei gazelor naturale făcute de furnizori din pieţele centralizate, la care se adaugă tarifele de transport, de distribuţie, de înmagazinare şi de furnizare, care sunt, în continuare, reglementate de ANRE”, explică reprezentanţii ANRE.
Astfel, tarifele reglementate în perioada 2017 – 2018 au fost, pentru transport, de 8,89 lei/MWh, pentru înmagazinare de 17,14 lei/MWh şi pentru distribuţie de 27,12 lei/MWh, din 1 aprilie 2017, de 6,89 lei/MWh, 17,14 lei/MWh, respectiv 26,99 lei/MWh din noiembrie 2017, de 6,57 lei/MWh, 13,13 lei/MWh, respectiv 27,31 lei/MWh din iulie 2018.
Astfel, preţul de transport a scăzut în 2018, faţă de 2017, cu 26,1%, cel de înmagazinare cu 23,42% şi cel de distribuţie cu 0,7%. Costul de furnizare a scăzut cu 23%, de la 5,90 lei/MWh în aprilie 2017, la 4,49 lei/MWh în aprilie 2018.
În ceea ce priveşte influenţa preţului plafonat al gazelor în facturile consumatorilor casnici, aceasta nu se va putea vedea mai devreme de 1 aprilie 2019. Furnizorii au încheiat deja contracte de achiziţie a gazelor, pentru acoperirea consumurilor în perioada august 2018 – martie 2019 (ultima lună considerată „de iarnă” în România), la preţuri între 77 şi 80 lei/MWh (potrivit comunicatului ANRE). În aceste condiţii, Autoritatea de Reglementare trebuie să aplice legislaţia în vigoare şi să le recunoască aceste costuri. Drept urmare, un preţ de 55 lei/MWh nu poate fi recunoscut de ANRE decât începând cu 1 aprilie 2019! Astfel, de preţul mic vor beneficia, în primă instanţă, consumatorii industriali. Populaţia va primi primele facturi mai mici, la preţul diminuat la 55 lei/MWh în luna mai 2019, adică exact în luna în care vor avea loc alegerile europarlamentare!
