România este în situația de a pierde 6-7 miliarde de euro din programele operaționale 2007-2013, având în vedere gradul de absorbție a fondurilor europene din acest exercițiu care se situează la un nivel foarte scăzut, este de părere parlamentarul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE). În aceste condiții, România este pe ultimul loc din Uniunea Europeană în privința cheltuirii fondurilor comunitare, fiind devansată de toate celelalte state membre.
”Domnul ministru al Finanţelor, fost ministru al Fondurilor Europene, încă mai vorbeşte, pe la seminarii, de o absorbţie de 80%. (…) Actualul ministru al Fondurilor Europene este deja mai realist şi vorbeşte de un obiectiv care ar fi de 70%. (…) Acum un an, în octombrie 2014, spuneam că vom avea, în cel mai fericit caz, un grad de absorbţie de 60% din cele 19,8 miliarde de euro, exceptând fondurile pentru agricultură, şi mai spuneam că îmi doresc să greşesc. (…) Deci pentru 2007-2013, România a avut 19,8 miliarde de euro, 60% absorbție însemnând o pierdere de 40%, adică între 6 şi 7 miliarde de euro”, a afirmat Iuliu Winkler, luni, la Deva, menţionând că o situaţie clară a sumelor consumate de România va fi cunoscută anul viitor, în luna aprilie, informează Agerpres.
Potrivit acestuia, gradul de absorbţie a fondurilor europene în anul 2012 a fost de 6,46%, în 2013 acesta a crescut la 32,24%, iar în 2014 acest indicator a ajuns la 51,81%. Pentru prima jumătate a anului 2015, gradul de absorbţie a fost de 56,99%, ceea ce arată, în opinia parlamentarului european, că este ”un an în care s-a stagnat”. Winkler a mai spus că România a ajuns pe ultimul loc în clasamentul celor 28 de state membre în privinţa absorbţiei fondurilor europene, în condiţiile în care Bulgaria, penultima clasată, a reuşit să folosească 77% din totalul fondurilor nerambursabile alocate. ”Putem vorbi de eşecul României. Este o dezamăgire”, a declarat europarlamentarul.
Cauze
În ceea ce priveşte cauzele care au dus la această situaţie, Iuliu Winkler a menţionat că acestea ţin de cadrul legal privind achiziţiile publice, apoi slaba capacitate administrativă şi tehnică de implementare a proiectelor, precum şi birocraţia şi corupţia. El a arătat că noile directive europene referitoare la achiziţiile publice nu mai impun preţul minim ca hotărâtor în câştigarea unei licitaţii publice, fiind introdus acum ca obligatoriu criteriul preţ-calitate sau ”costul pe ciclul de viaţă”.
”Adică un constructor care oferă o şosea asfaltată cu garanţie de 10 ani şi la preţul X este altceva decât o şosea asfaltată cu garanţie de 2 ani şi preţ mult mai scăzut. Zece ani de garanţie înseamnă intervenţia constructorului pe acea şosea cu bani din contract şi nu cu bani suplimentari”, a explicat parlamentarul european, adăugând că acest sistem este aplicabil în cazul achiziţionării oricărui produs tehnic.
Referindu-se la corupţie, deputatul european a arătat că acest element se regăseşte în raportul SRI, care arată că ”absorbţia fondurilor europene este o vulnerabilitate a statului român”.
Statistici îngrijorătoare
Deși toate structurile care s-au ocupat de implemenarea programelor operaționale au anunțat, pe rând, proiecte care au depășit fondurile alocate, mai mult de jumătate dintre proiectele depuse fiind respinse.
Statisticile Ministerului Fondurilor Europene arată că, pentru exercițiul financiar comunitar 2007-2013, din totalul proiectelor depuse, respectiv 46.969 cu o valoare totală de peste 355,3 miliarde lei, au fost respinse 24.998 proiecte. Până la finalul lunii septembrie 2015 au fost aprobate 20.303 proiecte cu o valoare de 110,8 miliarde lei. Cele mai multe proiecte respinse au fost la Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)- 11.540, Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE) – 8.313 şi Programul Operaţional Regional (POR) – 4.084, informează Agerpres.
În ceea ce priveşte proiectele depuse, cele mai multe au fost pe POSDRU – 17.230 în valoare de 79,3 miliarde lei şi au fost aprobate 5.426 proiecte cu o valoare de 26,2 miliarde lei (n.r. – finanţare europeană). Pe locul al doilea a fost POSCCE, unde au fost depuse 17.097 proiecte (90,1 miliarde lei) din care au fost aprobate peste 8.362 (17,3 miliarde lei). A treia poziţie este ocupată de POR, care avea la finalul lunii septembrie 10.056 proiecte de 63,1 miliarde lei, din care doar 5.180 erau şi eligibile (22,8 miliarde lei).
La polul opus se situează Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) cu 204 proiecte depuse (1,3 miliarde lei) şi 176 aprobate (943 milioane lei), apoi POS Transport cu 274 proiecte, iar cele 146 aprobate au o valoare de 19,5 miliarde lei. De asemenea, POS Mediu are 737 depuse şi 558 aprobate în valoare de 22,6 miliarde lei.
Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative avea la finalul lunii septembrie 1.371 proiecte (3,6 miliarde lei) şi 455 aprobate (1,1 miliarde lei). Acesta este programul care are cea mai mare rată a absorbţiei fondurilor europene – 85,67%, reprezentând 178 milioane euro. POAT se află pe a doua poziţie în ceea ce priveşte absorbţia cu 64,34, urmat de POR cu 62,99%, POSCCE – 61,70%, POS Transport – 59,8%, POS Mediu – 52,25% şi POSDRU – 47,18%.
La finalul lunii septembrie, rata absorbţiei fondurilor europene se ridica la 56,99%, valoarea declaraţiilor de cheltuieli transmise la Comisia Europeană ridicându-se la 10,8 miliarde euro.
