ANRE arată, într-o primă analiză, succintă, că preţul energiei pe piaţa spot „a luat-o razna de tot” după 23 ianuarie, pentru că un singur furnizor a notificat partenerii de tranzacţii că îşi reziliază contractele începând cu data de 24 ianuarie 2017! Nu înţelegem ce hal de piaţă a energiei are România, dacă o singură companie reuşeşte să o facă praf! Şi ne întrebăm ce s-ar fi întâmplat dacă două sau trei companii ar fi reziliat contracte! Murea piaţa de energie?! Dacă este reală această primă evaluare făcută de ANRE, atunci Ministerul Energiei, Parlamentul, ANRE, celelalte autorităţi ale statului implicate, trebuie să ia urgent măsuri, pentru că se constată că piaţa energiei este una absolut nefuncţională! Este clar că actualele reglementări sunt total inadecvate! Nu este normal ca o singură companie să facă „vraişte” o piaţă! Şi asta în condiţiile în care, conform site-ului Opcom, pe piaţa spot sunt înregistrate 336 de compani!
Într-o „Prezentare privind evoluţia prețul de închidere al pieței (PIP) pe PZU
în perioada 01-30 ianuarie 2017”, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) arată principalele elemente care au caracterizat activitatea participanţilor la PZU, aşa cum a rezultat din analiza raportărilor zilnice şi săptămânale transmise de OPCOM SA pentru luna ianuarie 2017, a raportărilor lunare transmise de participanţii la piaţa de energie electrică pentru anul 2016, a raportărilor zilnice şi săptămânale transmise de CNTEE Transelectrica SA şi din corespondenţa înregistrată la ANRE în ianuarie 2017.
Autoritatea precizează că această prezentare este făcută ca urmare a creşterii preţurilor pe PZU înregistrate în luna ianuarie 2017.
Potrivit ANRE, piaţa de energie electrică a fost caracterizată în această perioadă prin creşterea consumului de energie electrică şi scăderea energiei disponibile în grupurile dispecerizabile ca urmare a scăderii debitului Dunării la circa1.800 mc/s, minim istoric declarat, a reducerii puterii medii disponibile a grupurilor nucleare, rezultat al scăderii debitului apei de răcire la centrala de Cernavodă, direct influenţat de nivelul Dună rii, astocurilor insuficiente de combustibil în centralele electrice pe cărbune, a prognozelor deficitare pentru energia electrică livrată de centralele eoliene şi solare, precum şi a scăderii presiunii gazelor naturale în reţeaua de transport ca urmare a creşterii consumului de gaze naturale al clienţilor casnici şi industriali, fapt ce limitează debitul de gaze naturale dispecerizat către centralele electrice cu producţie pe bază de gaze naturale. Alte caracteristici identificate de ANRE sunt reprezinte de creşterea deficitului producţie – consum, deficit ce trebuie asigurat de operatorul pieţei de echilibrare prin dispecerizarea grupurilor disponibile şi care se datorează în principal notificărilor incorecte transmise de PRE –uri;, precum şi de utilizarea la maxim a rezervelor de energie din lacurile de acumulare pentru echilibrarea sistemului.
PZU reflectă informaţiile din piaţă
„Având în vedere faptul că PI (n.r. – Piaţa Intrazilnică) nu este utilizată la capacitate maximă de participanţii la piaţă, rezultă că numai evoluţia preţului de închidere a PZU (n.r. – Piaţa pentru Ziua Următoare) reflectă toate informaţiile din piaţă. Se precizează că PZU a funcţionat în regim cuplat toată luna ianuarie 2017, iar OPCOM SA nu a semnalat evenimente sau posibile suspiciuni de comportament inadecvat al participanţilor la PZU: producători, operatorul de transport, distribuitori, furnizori şi nu în ultimul rând traderi. Toţi participanţii se pot înregistra cu oferte de cumpărare şi/sau cu oferte de vânzare pe PZU”, se mai arată în prezentarea ANRE.
Reglementatorul sectorului energetic arată că, din analiza raportărilor zilnice şi săptămânale transmise de OPCOM şi Transelectrica se constată că perioada analizată se împarte în două etape: 1 – 15 ianuarie şi 15 – 31 ianuarie.
În prima etapă sunt înregistrate creşteri semnificative ale preţului pe PZU, preţul mediu calculat ca medie aritmetică a PIP-urilor înregistrate în intervalele orare analizate rămâne cu cca. 3,49% sub valoarea medie europeană de 51,69 euro/MWh pentru perioada 01-08.01.2017 şi cu o creştere de 17,99% peste media europeană de 59,04 euro/MWh pentru perioada 09-15.01.2017. Etapa este caracterizată de creşterea ofertelor la cumpărare cu cca. 9,71% şi a ofertelor la vânzare cu cca. 5,65% în perioada 01-08.01.2017, creşterea ofertelor de cumpărare cu 8,55% şi scăderea ofertelor de vânzare cu 6,46% în săptămâna următoare. În aceste condiţii, volumul tranzacţiilor nu a înregistrat variaţii de la o săptămână la alta.
În schimb, se constată o creştere a preţului mediu de închidere cu 38,83% în perioada 09-15 ianuarie faţă de perioada 01-08 ianuarie. În această perioadă, Transelectrica a notificat Ministerul Energiei, Ministerul Economiei şi ANRE privind iminenţa unor situaţii de criză energetică în perioada următoare.
„Solicitarea Transelectrica de aprobare a HG (n.r. – Hotărârea de Guvern prin care se poate limita sau chiar sista exportul de energie) s-a suprapus cu etapa de preluare a activităţii la ministere între cele două echipe, astfel că evenimentul a fost puternic mediatizat şi însoţit de vehicularea unor informaţii privind stocurile de cărbune disponibile, perioada de funcţionare a centralelor pe cărbune, iar analiştii economici în domeniul energiei au prezentat scenarii diverse. În data de 12 ianuarie 2017, Ministerul Energiei a propus şi Guvernul a aprobat Hotărârea de Guvern privind adoptarea unor măsuri de siguranță pe piața de energie electrică”, se arată în prezentarea ANRE.
Un furnizor de energie a provocat toată tevatura
Potrivit ANRE, în prima parte a celei de a doua etape, perioada 16-22 ianuarie, se înregistrează creşterea cu 12,12% a preţului mediu pe PZU; faţă de săptămâna anterioară, preţul mediu calculat este cu 10,45% peste valoarea europeană de 70,71 euro/MWh înregistrată în aceeaşi perioadă. În condiţiile în care a fost înregistrată atât o scădere a ofertelor de cumpărare cât şi a ofertelor de vânzare, volumul tranzacţiilor a crescut cu cca. 2,94%.
În fine, pentru ultima parte a lunii ianuarie, când preţurile au urcat „la cer”, înregistrându-se zilnic maxime istorice, care au culminat pe 1 februarie, cu 680 lei/MWh, ANRE are o explicaţie halucinantă: totul a fost cauzat de un furnizor!
„După data de 23 ianuarie, se înregistrează o creştere a ofertelor de cumpărare pe PZU ca urmare a faptului că, în data de 20 ianuarie, un Furnizor a notificat partenerii de tranzacţii că îşi reziliază contractele începând cu data de 24 ianuarie 2017. Având în vedere faptul că Furnizorul avea încheiate contracte de furnizare cu 2 mari consumatori, precum şi faptul că desfăşurau o activitate intensă de trading cu un număr semnificativ de participanţi la piaţa angro de energie electrică, se constată o nouă etapă de accesare a PZU ca sursă de achiziţie a energiei electrice pentru partenerii lui.
Ca urmare a notificărilor primite de la Furnizor, si alți furnizori au denunțat, la rândul lor, contractele încheiate pe PCSU.
Ofertele orare de vânzare transmise la PZU nu au fost la nivelul ofertelor orare de cumpărare de energie electrică înregistrate pe PZU de participanţi.
Preţurile de închidere pe PZU au înregistrat variaţii mari de la o zi la alta, remarcându-se faptul că în perioada 24 – 31 ianuarie, chiar dacă au fost înregistrate valori în scădere pentru consumul de energie, preţurile de închidere s-au menţinut cu valori peste 600 lei/MWh (maximum la 653,68 lei/MWh la data de 31.01.2017 intervalul 10) în intervalele 9-22.
Furnizorul a invocat o motivație generală, cu referiri la criza energetică din România și Europa generată de temperaturile scăzute înregistrate în ultima perioadă, coroborat cu prelungirea perioadei indisponibilității centralelor de producere importante, fără a expune concret implicațiile asupra activității sale pe piața angro din România”, arată ANRE.
Cauzele problemelor după ANRE
Autoritatea de reglementare apreciază, în această primă analiză succintă că majorarea preţurilor pe PZU şi pe Piaţa de Echilibrare (PE) a avut drept cauză principală scăderea artificială a preţului de închidere (PIP) în anii 2015 şi 2016, cu mici excepţii, ca urmare a ofertelor la preţuri mici introduse de producătorii din surse regenerabile. „În aceste condiţii, furnizorii au identificat PZU ca sursă de achiziţie ce modifică semnificativ preţul portofoliului, astfel încât unii furnizori şi-au crescut treptat ponderea achiziţiei din PZU în portofoliu”, arată ANRE.
Alte cauze se referă la diminuarea resurselor hidro (care afectează întreaga piaţă, prin reducerea ofertei de vânzare şi creşterea celei de cumpărare PZU, ca şi prin diminuarea disponibilului pe PE), precum şi la faptul că unii producători din surse regenerabile au stabilit strategii de ofertare pe piaţa de energie la nivelul puterii instalate, iar diferenţele între contractat şi energia livrată este achiziţionată de PZU.
O altă cauză o reprezintă funcţionarea intermitentă a centralelor pe lignit (care a condus la micşorarea stocurilor de combustibil din centrale, iar capacitatea de refacere a acestora este lentă). „Situaţia menţionată este greu de explicat dacă luăm în considerare structura organizatorică a acestor operatori economici, care cuprinde şi departamente de exploatare a rezervelor de cărbune din cariere şi mine de lignit şi huilă; un producător a invocat în şedinţe dificultăţi legate de extinderea exploatării cărbunelui şi a căilor ferate de transport al acestuia din cauza unor expropieri necorespunzătoare a terenurilor realizate în justiţie şi neasigurarea veniturilor pentru desfăşurarea activităţii ca urmare a preţurilor mici pe pieţele centralizate OPCOM SA”, mai arată ANRE.
Printre cauzele identificate de Autoritate se numără şi existenţa indisponibilităţilor în funcţionarea unor grupuri dispecerizabile din centrale clasice. „Din analiza datelor publicate pe platforma de transparenţă EMFIP, în conformitate cu regulamentele UE aplicabile, rezultă o indisponibilitate cumulată care depăşeşte în anumite perioade 3000 MW. Încadrarea corectă în tipul de indisponibilitate declarată poate constitui subiectul unei analize distincte”, se mai arată în analiza ANRE.
ANRE acuză iresponsabilitate în suspendarea contractelor
Reglementatorul nu neglijează să sublinieze că, o altă cauză (dar, având în vedere importanţa pe care o acordă, măcar prin spaţiul utilizat de Autoritate în analiza făcută, pare principala cauză!), o reprezintă suspendarea unor contracte aflate în derulare, care a antrenat alte suspendări, „dovada unei iresponsabilităţi în respectarea cadrului de reglementare al pieţei de energie – pornind de la acordarea licenţei şi garanţia financiară asociată – la garanţiile de bună executie a contractelor – şi penalităţile pentru nefurnizarea de energie electrică – etc”, spune ANRE.
„Toate acestea au condus la înregistrarea unei creşteri a cererii de energie pe PZU în condiţiile unei oferte de vânzare limitată, corelată cu o creştere a necesarului de acoperit pe PE”, mai arată ANRE.
Analiza Autorităţii relevă şi că lipsa abilităţilor participanţilor în a construi strategii mai elaborate de ofertare a fost una dintre cauzele creşterii preţurilor; preţurile mari oferite pe PZU de cumpărători pentru cantităţi importante s-au întâlnit în numeroase cazuri cu preţurile din oferta de vânzare şi au determinat PIP. „Menţionăm oferta de cumpărare a FUI, care, conform cadrului de reglementare, trebuie să achiziţioneze pe PZU şi PE necesarul consumatorilor alimentaţi în regim reglementat, neacoperit prin contracte reglementate sau prin denunţarea contractelor pe PCSU; aceasta a condus la ofertarea la cumpărare a unor cantităţi orare mai mari de 100 MWh, cu preţuri cuprinse între 500 – 800 lei/MWh”, spune ANRE.
Pe de altă parte, Autoritatea recunoaşte că „la PZU nu există participanţi dominanţi, iar funcţionarea interconectată a eliminat, practic, posibilităţile de manipulare a acestei pieţe”.
Furnizorul vinovat
În final, ANRE arată că „la creşterea preţului pe PZU a contribuit şi managementul inadecvat al furnizorilor. Din analiza modului în care Furnizorul (n.r. – fiind scris cu majusculă, este clar acelaşi furnizor, cel care a reziliat contractele) și-a asigurat portofoliul de achiziții pe piața angro, s-a constatat că, în ultimii doi ani, acesta a înregistrat perioade lungi de timp în care sursa principală de achiziție a reprezentat-o PZU-ul (în 2015 valori între 20% și 78%, respectiv în 2016 valori între 0% și 43%), politică de expunere ridicată la volatilitatea prețului pe PZU, greu de înțeles în condițiile în care la data de 31.12.2016 avea contracte de furnizare cu un număr semnificativ de clienți finali”.
Din informaţiile apărute în piaţă, „Furnizorul” incriminat se pare că este Arelco, care ar urma, de altfel, să-şi ceară insolvenţa. Se pare că Arelco a denunţat mai multe contracte, nu numai către consumatorii finali, ci şi către furnizori, inclusiv către Furnizorii de Ultimă Instanţă (FUI). Totuşi, nu credem că Arelco ar fi putut să denunţe vreun contract cu E.On. Directorul general al Arelco (şi unul dintre acţionarii firmei), Robert Neagoe, este, conform unor surse, naşul de cununie al directorului general al E.On România, Frank Hajdinijak. Nu ne vine să credem că naşul i-ar face aşa ceva finului!
În ultimul raport privind piaţa de energie, aferent lunii septembrie 2016, ANRE arată că Arelco avea o cotă de piaţă aferentă clienţilor finali de 2,53% şi o cotă pe piaţa concurenţială de 3,56%. La sfârşitul anului 2015, Arelco avea o cotă de piaţă aferentă clienţilor finali de 2,76% şi o cotă pe piaţa concurenţială de 3,99%.
Sute de companii participante la piaţa de energie
Potrivit site-ului Opcom, sunt 112 participanţi pe Piaţa Intrazilnică, 102 pe piaţa OTC, 341 pe Piaţa centralizată a contractelor bilaterale de energie electrică – PCCB-LE, 172 pe PCCB – NC şi 33 de cumpărători şi vânzători înregistraţi pe Piaţa Centralizată pentru Serviciul Universal (PCSU).
Pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) sunt nu mai puţin de 336 de companii înscrise la tranzacţionare. De remarcat, numai producători de energie regenerabilă sunt 765, la care se adaugă marii producători de energie, precum Hidroelectrica, CE Oltenia, Nuclearelectrica, OMV Petrom (prin CET Brazi), Romgaz (prin termocentrala de la Iernut), CE Hunedoara, Electrocentrale Bucureşti, CET Govora, Veolia Energie Prahova etc. Tranzacţii pe pieţele de energie pot face şi Transelectrica, precum şi distribuţiile de energie deţinute de Enel, E.On, CEZ şi Electrica.
Dacă un singur furnizor, cu o cotă de piaţă de numai 3-4%, reuşeşte să producă asemenea perturbaţii pe piaţă, ne întrebăm ce s-ar întâmpla dacă ar avea probleme o companie mai mare, cu o cotă de circa 10%?! Piaţa de energie ar intra în colaps?!
De aceea, considerăm că toate autorităţile statului ar trebui să regândească legislaţia în domeniul energetic. Cel mai probabil, aşa ceva se va şi întâmpla, având în vedere că preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, a anunţat că invită „reprezentanții Ministerului Energiei, Ministerului Economiei și Agenției Naționale de Reglementare în domeniul Energiei pentru a analiza situația Sistemului Energetic Național, din cursul lunii ianuarie, vulnerabilitățile constatate și modificările legislației primare și secundare care se impun”. Sperăm ca, în urma consultărilor, modificările la legislaţie să facă imposibilă perturbarea pieţei de energie din cauza unui singur furnizor, mai ales dacă care are o cotă de piaţă de nici 4%!
