Piaţa berii, sector cu zero evaziune fiscală, după cum spun producătorii locali, a suferit doi ani de contracţie, scăzând în 2014 cu 8,5%, până la 14,59 milioane hectolitri. Declinul a fost cauzat de creşterea accizei la bere cu 16% în 2013, continuată cu modificarea, în 2014, a cursului de schimb pentru calculul acesteia, determinând un avans al accizei cu 5 puncte procentuale. În 2013, piaţa a scăzut cu peste 10%.
Un român a consumat, în medie, anul trecut, 74 de litri de bere, în scădere de la 81 litri în 2013 sau faţă de maximul de 99 litri în 2008. La consum ne aflăm la acelaşi nivel cu bulgarii, însă la jumătate faţă de consumul mediu de bere în Cehia (144 litri pe an) şi sub ţări precum Germania (110 litri pe an) sau Austria (puţin peste 100 de litri anual).
În România, cel mai ridicat nivel al producţiei s-a înregistrat înainte de criză, în 2008, când România a produs 20,2 milioane hectolitri, însă mult sub ţări precum Germania (95 milioane hectolitri), Marea Britanie (45 milioane hectolitri), Polonia (40 milioane hectolitri) sau Spania (33 milioane hectolitri).
De precizat, dacă un german munceşte trei minute ca să îşi poată cumpăra o bere, un român munceşte 24 de minute pentru acelaşi lucru, subliniază oficialii Asociaţiei Berarii României.
Din totalul consumatorilor, 53,1% (în scadere cu 0,1 puncte procentuale faţă de anul precedent) au preferat berea la PET, consumul de bere la sticlă a scăzut cu 0,5 puncte, la 25,8%, iar consumatorii de bere la doză au reprezentat 17,6% din piaţă, cu 0,5 puncte mai mult faţă de anul precedent. Berea la halbă a acoperit 3,5% din piaţă, cu 0,1 puncte mai mult faţă de anul precedent.
“După doi ani consecutivi de contracție accentuată a consumului având ca principală cauză presiunea fiscală, piața berii are nevoie mai mult ca oricând de o gură de oxigen. Toate studiile pe care le-am derulat în ultimii ani au contrazis însăși rațiunea presiunii fiscale: creșterea accizei la bere nu poate genera venituri mai mari la bugetul de stat, ci dimpotrivă – pe fondul contracției consumului, pierderile la bugetul de stat din TVA și alte taxe aferente producției de bere au depășit veniturile din acciză. ”, a declarat președintele Asociației Berarii României, Lucian Ghinea.
Contracţia pieţei de bere din 2014 a condus la o scădere cu 2 milioane de euro a bugetelor investite de berari, acestea totalizând 60 milioane de euro. „Această scădere o putem traduce cu 6.000 de locuri de muncă mai puţin în industrie, achiziţii de materii prime mai mici cu 5,6 milioane euro, 6 milioane euro încasări mai mici la bugetul statului”, a declarat Constantin Bratu, directorul general al asociaţiei.
Scad importurile şi exporturile
Şi importurile şi exporturile au scăzut anul trecut. Importurile s-au diminuat în 2014 cu 0,09 milioane hectolitri, atingând 0,45 milioane hectolitri, iar exporturile au scăzut cu 0,05 milioane hectolitri, la 0,3 milioane hectolitri.
„În 2013, statul român încasa venituri cu 4% mai mici de pe piața berii, ca urmare a creșterii accizei, în condițiile unui nivel zero de evaziune fiscală în producția de bere. În 2014 istoria s-a repetat, veniturile încasate la bugetul de stat din acciză, TVA și alte taxe aferente producției de bere provenite doar de la membrii asociației au scăzut cu 22 milioane euro”, spun reprezentanţii asociaţiei.
Reprezentanţii Asociaţiei Berarii României speră la o revigorare a consumului dacă va fi adoptat noul Cod Fiscal, documentul prevăzând reducerea accizei.
“Salut proiectul noului Cod Fiscal propus de Guvern. Este un document care reflectă o corectă înțelegere a realităților din economie și, mai mult, identifică soluția opririi declinului pieței berii: stabilirea accizei la bere la minimul european”, a menţionat Lucian Ghinea.
În ceea ce priveşte contribuţiile la buget, membrii asociaţiei au contribuit anul trecut cu 265 milioane euro, faţă de 287 milioane euro în 2013 şi 283 milioane euro în 2012.
Cu zero evaziune fiscală pe lanțul de producție, 69.700 locuri de muncă create pentru români și un nivel înalt al valorii adăugate, industria berii continuă să aibă o contribuție importantă la economia României. Sectorul berii contribuie cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piața băuturilor alcoolice, iar jumătate din prețul unei beri îl reprezintă în prezent taxele.
Peste 97% din berea consumată de români este produsă în continuare local. Mai mult, peste 70% din materiile prime agricole folosite pentru producerea berii provin din România.
Investiţiile membrilor asociației au depășit în ultimii zece ani 1,3 miliarde euro (în special în facilităţi de producţie).
Contracția pieței s-a resimțit și la nivelul numărului de angajați ai companiilor producătoare de bere membre ale Asociației. Astfel, numărul locurilor de muncă a scăzut în 2014 cu 300, ajungând la 3.700. „Impactul scăderii pieței berii asupra numărului de locuri de muncă datorate berii la nivelul întregii economii a României: scăderea cu 1,4 milioane hectolitri a pieței berii în volum s-a resimțit prin pierderea a 6.000 locuri de muncă generate direct și indirect de sectorul berii, la nivelul întregii economii”, au adăugat oficialii asociaţiei.
Perspective 2015
“În ciuda dificultăților pe care producătorii de bere le-au întâmpinat în ultimii ani, berea rămâne o băutură iubită de români, fiind aproape nelipsită de pe mesele lor. Sperăm ca 2015 să aducă tuturor mai multe motive de sărbătoare, deci mai multe motive pentru a savura o bere rece alături de cei dragi”, a declarat Constantin Bratu, director general al Asociației Berarii României.
Cu o istorie de peste un deceniu, Asociația Berarii României include cei mai importanți producători de bere din România: Bergenbier SA, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries și Martens, alături de microberăria Clinica de Bere. Împreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din asociație fac parte și reprezentanți ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malt Romania și Asociaţia Producătorilor de Hamei.
Cele șase companii membre ale asociației asigură 3.700 locuri de muncă în cadrul celor douăsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unitățile de producție ale membrilor asociației sunt situate în Ploieşti, Constanța, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pantelimon, Timişoara, Buzău, Braşov și Galați, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca și Timișoara.
Începând cu anul 2008, Asociația Berarii României a devenit parte a marii familii a producătorilor de bere europeni, reprezentați prin organizația Berarii Europei, fondată în 1958, la Bruxelles. Membrii actuali sunt asociațiile naționale ale berarilor din statelor UE, alături de Norvegia, Elveția și Turcia. Organizaţia reprezintă interesele a peste 4.000 de producători de bere din Europa în faţa diferitelor instituţii şi organizaţii internaţionale. Mai mult, Berarii Europei reprezintă şi apără interesele a peste 2 milioane de oameni care au locuri de muncă datorită producţiei şi vânzării berii.
