Reprezentanții Asociaţiei Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră din România (ROPEPCA) au declarat, într-o întâlnire cu presa, că își doresc să continue investițiile în România, după cum sunt numeroase companii din domeniu care doresc să înceapă investițiile în țara noastră. Potrivit acestora, unele legi ar trebui modificate, după cum altele ar trebui să nu mai sufere atât de multe schimbări, completări și adăugiri! Concluzia este aceea că, în domeniul hidrocarburilor (petrol și gaze naturale), ar trebui urgent ca autoritățile să ia măsurile ce se impun, astfel încât România să poată profita de bogățiile naturale pe care le deține. Având în vedere Green Deal, asumat de noua Comisie Europeană, în anul 2050 UE ar trebui să fie neutră la emisiile de carbon. Ceea ce presupune că petrolul, cărbunele și gazele naturale nu vor mai putea să fie utilizate la fel ca în prezent sau, poate, chiar deloc! Reprezentanții ROPEPCA au declarat că petrolul și gazele naturale, cel mai probabil, vor fi utilizate și după anul 2050, dar într-o proporție mult mai mică! Altminteri spus, România “trebuie să bată fierul cât e cald“!
Reprezentanții ROPEPCA solicită autorităţilor să modifice mai multe legi, cea mai importantă fiind Legea petrolului nr. 238/2004, care nu mai răspunde realităţilor actuale din piaţă. „Este o lege mai veche de 15 ani şi este timpul să o modificăm din mai multe puncte de vedere. În primul rând, este vorba de accesul companiilor petroliere la terenuri, pentru explorare. În prezent, dacă proprietarul terenului nu este de acord, compania îl poate chema în instanţă, însă procesul durează câţiva ani, ceea ce nu-şi doreşte niciun investitor. Ne dorim un mecanism clar, predictibil, optim pentru toate părţile implicate, care să dea proprietarului siguranţa că primeşte banii pentru că i se foloseşte terenul, iar investitorul să ştie clar ce are de făcut”, a declarat Saniya Melnicenco, directorul executiv al ROPEPCA, într-o întâlnire cu presa.
Aceasta a explicat că, potrivit acordurilor petroliere încheiate cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) există un program asumat de investitori, ce nu poate să fie depășit. Dacă proprietarii terenurilor pe care ar urma să se deplaseze utilajele sau pe care ar urma să se facă explorarea merg în instanță sau protestează astfel încât utilajele nu pot ajunge la punctele de lucru, programul asumat nu mai poate fi respectat, iar ANRM ar putea cere încetarea acordului petrolier.
O altă modificare pe care o cer petroliştii este cea legată de modul de acces la datele privind resursele din subsolul ţării, care sunt fie clasificate, fie confidenţiale.
„În România, gestionarea informaţiilor clasificate este extrem de birocratică, în comparaţie cu alte ţări europene. Astfel, este necesară desecretizarea şi digitalizarea informaţiilor petroliere, pentru a asigura un cadru favorabil pentru investiţii”, a continuat Melnicenco.
Alte modificări solicitate de ROPEPCA vizează simplificarea procedurilor de avizare ale ANRM, o mai bună colaborare a autorităţilor pentru emiterea avizelor şi autorizaţiilor, precum şi declararea operaţiunilor petroliere ca fiind de utilitate publică sau de interes naţional.
Totuși, cea mai “arzătoare“ dorință a petroliștilor este reprezentată de stabilitatea și predictibilitatea legislativă. Potrivit Saniyei Melnicenco, numai în anul 2018, au fost adoptate 1.506 acte normative, fără a pune la socoteală ordinele de ministru al al diferitelor autorități naționale. Astfel, au fost adoptate 354 de legi, 18 Ordonanţe de Guvern, 114 Ordonanţe de Urgenţă și 1.029 Hotărâri de Guvern. Dintre acestea, au fost publicate 169 de modificări/completări ale Codului fiscal şi 266 de noi prevederi fiscale!
Toată lumea așteaptă Runda XI de concesiuni petroliere
Companii petroliere din toată lumea aşteaptă demararea Rundei a XI-a de concesiuni de perimetre petrolifere din România, în cadrul căreia vor fi scoase la licitaţie 22 de câmpuri onshore şi şase offshore, a declarat Stephen Birell, preşedintele ROPEPCA.
Acesta a arătat că, deşi ANRM a declarat deschisă Runda a XI-a de licitaţii încă din vara anului trecut, anunţul nu a fost încă publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. „Nu ştim de ce nu a fost publicat încă şi nu ştim când va fi publicat”, a spus Birell.
Întrebat dacă există interes din partea sectorului petrolier pentru aceste perimetre, el a răspuns: „Absolut, da! Am prezentat acest lucru în întâlnirile pe care le-am avut cu diverse grupuri, în UE şi în Marea Britanie, iar unul dintre grupuri include 63 de companii petroliere. Există companii interesate şi bani disponibili pentru aceste investiţii. Problema este de stabilitate şi predictibilitate”.
În luna iulie 2019, ANRM anunţa că oferă prin apel public concesionarea operaţiunilor de explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră a 28 de perimetre, în cadrul Rundei a XI-a de licitaţii, potrivit unui ordin al preşedintelui ANRM, publicat în Monitorul Oficial pe 24 iulie.
ANRM a publicat şi lista acestor perimetre. Este vorba despre 22 de câmpuri petrolifere onshore (pe uscat) şi şase offshore (pe mare), având o suprafaţă totală de aproximativ 1.000 de kilometri pătraţi.
Potrivit ordinului, data care marchează deschiderea oficială a Rundei a XI-a de apel public de ofertă este cea în care anunţul va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. De la acea dată, în baza unei solicitări scrise, cei interesaţi vor avea acces la datele şi informaţiile geologice.
După publicarea anunţului privind demararea rundei în Jurnalul Oficial al UE, cei interesaţi vor avea la dispoziţie 120 de zile lucrătoare pentru a depune ofertele, la sediul ANRM.
Runda anterioară, Runda a X-a, a fost derulată în perioada 2009-2010, când ANRM scos la licitaţie concesionarea a 30 de petrimetre petrolifere, din care 12 onshore şi 18 offshore.
