Deşi, la prima vedere, nu pare, România are (cu excepţia Lituaniei) cea mai redusă povară fiscală din Uniunea Europeană. Aceasta şi pentru că nivelul taxării se calculează ca o medie. De remarcat, cele mai mari poveri fiscale sunt la nivelul locuitorilor de la oraş, cei de la sate având un regim cu totul special! În plus, taxele plătite de populaţie sunt mult mai mici şi mai puţine decât cele plătite de agenţii economici. Evident că, pe medie, România are o fiscalitate redusă.
Lituania şi România aveau, în 2010, cea mai redusă povară fiscală din Uniunea Europeană, ponderea taxelor în Produsul Intern Brut (PIB) fiind de 27,1% în cazul Lituaniei şi de 27,2% în cazul României, la polul opus fiind Danemarca (47,6%) şi Suedia (45,8%), conform datelor Oficiului European de Statistică (Eurostat).
Ponderea în PIB a veniturilor din taxe şi impozite la nivelul UE s-a menţinut la 38,4% în 2010, la fel ca în 2009. După un declin accentuat în 2009, măsurile de consolidare şi redresarea modestă a economiei au dus la o stabilizare a veniturilor din taxe în 2010, apreciază Eurostat.
Rata medie standard a Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) în Uniunea Europeană a crescut semnificativ din 2008, deşi în România s-a menţinut la 24% în 2011, conform datelor Eurostat.
Rata medie standard a Taxei pe Valoarea Adăugată la nivelul UE a crescut de la 19,2% în 2000, până la 21% în 2012. Astfel, în 2012, rata standard a TVA în UE variază de la 15% în Luxemburg şi 17% în Cipru, la 27% în Ungaria, 25% în Danemarca şi Suedia, 24% în România.
În 2012 cele mai mari impozite pe veniturile personale se înregistrează în Suedia (56,6%), Danemarca (55,4%), Belgia (53,7%), Olanda şi Spania (ambele cu 52%), Austria şi Marea Britanie (ambele cu 50%), iar cele mai scăzute în Bulgaria (10%), Cehia şi Lituania (ambele cu 15%), România (16%) şi Slovacia (19%).
În perioada 2000-2012, nivelul impozitului pe veniturile personale în România a scăzut de la 40% la 16%, în condiţiile în care în UE a scăzut 44,8% la 38,1%.
În cazul impozitelor pe companii, în 2011 cele mai mari impozite erau înregistrate în Franţa (36,1%), Malta (35%) şi Belgia (34%) şi cele mai scăzute în Bulgaria şi Cipru (10%), Irlanda (12,5%), Letonia şi Lituania (15%) şi România (16%).
În ceea ce priveşte structura fiscală, raportul anual privind tendinţele în domeniul impozitării, prezentat de Comisia Europeană, arată că, în 2010, impozitele indirecte au asigurat 45,2% din veniturile fiscale totale, nivelul mediu al indicatorului în UE în acelaşi an fiind de 38,6%, transmite Agerpres.
Proporţia contribuţiilor sociale în România a reprezentat 32,3% în anul 2010 (31,1% media în UE), iar impozitele directe constituiau numai 22,6% din veniturile fiscale totale (comparativ cu un nivel mediu de 30,4% în Uniunea Europeană).
Documentul indică faptul că veniturile la bugetul central formează mai mult de jumătate din total (63,4%), în timp ce veniturile colectate de autorităţile locale constituie numai 4%.
Potrivit aceluiaşi raport, proporţia impozitelor raportate la PIB s-a redus notabil în perioada 2000-2004, după care a sporit până în 2007 în condiţiile creşterii accelerate a Produsului Intern Brut. În anul 2009, situaţia economică pe termen scurt pentru România a fost mai nefavorabilă decât se anticipase, înregistrându-se o scădere masivă, de 6,6 puncte procentuale, faţă de anul 2008.
Totuşi, creşterea accizelor în 2009 şi a TVA standard în anul 2010 au asigurat venituri sporite din impozitele indirecte, ceea ce a compensat scăderile de venituri din impozitele directe şi din contribuţiile sociale. Drept rezultat, în 2010 proporţia impozitelor raportate la PIB a crescut cu 0,4 puncte procentuale faţă de anul anterior, mai relevă raportul CE.
