Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România (APMR) arată, într-o scrisoare deschisă transmisă premierului Dacian Cioloş, că programul de participare la târguri şi expoziţii internaţionale este blocat de câteva luni, din cauza nerealizării la timp a procedurilor de achiziţie publică. De cealaltă parte, Ministerul Economiei nu vrea să mai organizeze licitaţii pentru desemnarea unui organizator care să se ocupe de participarea companiilor româneşti la târgurile internaţionale. Vrea în schimb să le ofere direct bani firmelor care doresc să participe la expoziţii, o sumă cuprinsă între 2.000 şi 10.000 de euro, ca “stimulent financiar” pentru promovarea exportului de produse româneşti. Măsura este prevăzută într-un proiect de Hotărâre a Guvernului şi vine după ce, luna trecută, unul dintre cei mai cunoscuţi chefi din România, Adrian Hădean, a adus acuzaţii grave la adresa Ministerului Economiei. Acesta a spus că micii producători români nu au putut participa la SIAL Paris, una dintre cele importante expoziţii de inovaţie în gastronomie din lume, din cauza proastei organizări a autorităţilor.
„Industria românească de mobilă a ratat promovarea pe trei pieţe extrem de importante: Franţa, Rusia şi Qatar, din cauza neparticipării la târgurile internaţionale din toamna acestui an. Şi riscă neparticiparea cu stand naţional la expoziţiile internaţionale din Germania şi Marea Britanie, care se desfăşoară în ianuarie 2017”, arată APMR.
Pentru prima parte a anului 2017, în cadrul Programului de promovare a exporturilor, este aprobată participarea la târgurile internaţionale de mobilă: IMM Cologne (16-22 ianuarie), The January Furniture Show Birmingham (22-25 ianuarie), KIFF Kiev (15-18 martie) şi Salone Internazionale del Mobile Milano (4-9 aprilie).
Producătorii de mobilă menţionează că au pierdut participarea la toate acţiunile aprobate pentru semestrul II al anului 2016, respectiv la târgul Maison et Objets – Paris (2-6 septembrie) unde au fost selectate 18 firme, pe o suprafaţă de 530 mp, la expoziţia Doha – Qatar (18-20 octombrie), 10 firme selectate, pe o suprafaţă de 310 mp şi la târgul MEBEL Moscova (21-25 noiembrie), 11 firme selectate, pe o suprafaţă de 403 mp, „cu consecinţe grave asupra exportului de mobilă”.
Potrivit APMR, exportul de mobilă în anul 2015 a înregistrat valoarea de 2,04 miliarde de euro, cu un sold favorabil export-import de 1,53 miliarde de euro, iar pe primele opt luni ale anului 2016 a înregistrat o valoare de 1,43 miliarde de euro cu o creştere de 8% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015 şi un sold favorabil export-import de 1,05 miliarde de euro.
În acelaşi timp, Ministerul Economiei a anunţat că nu vrea să mai organizeze licitaţii pentru desemnarea unui organizator care să se ocupe de participarea companiilor româneşti la târgurile internaţionale, ci vrea să le ofere direct firmelor care doresc să participe la expoziţii sume cuprinse între 2.000 şi 10.000 de euro, ca “stimulent financiar” pentru promovarea exportului de produse româneşti.
„Suma alocată de la bugetul de stat pentru acest program, anual, AC (autoritatea contractantă, care este Ministerul Economiei, Comerţului şi Relatiilor cu Mediul de Afaceri, n.r.) va fi utilizată pentru acoperirea, parţială sau totală, a cheltuielilor necesare aplicării Programului de promovare a exportului”, potrivit unui proiect de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea mecanismelor de derulare a acţiunilor din programul de promovare a exportului, publicat de Ministerul Economiei.
Firmelor care participă la târguri, expoziţii internaţionale şi misiuni economice li se va plăti o sumă fixă ca stimulent financiar, „în scopul promovării exportului de produse şi servicii româneşti pe pieţele de interes”.
Astfel, companiile primesc 7.000 euro/acţiune pentru târgurile şi expoziţiile internaţionale organizate în statele membre UE şi 10.000 euro/acţiune pentru târgurile din afara Uniunii Europene.
De asemenea, companiile pot primi 2.000 euro/acţiune pentru misiunile economice desfăşurate sub patronajul administraţiei prezidenţiale, Parlamentului României, Guvernului României sau de către Comisia Europeană.
Fondurile sunt asigurate din bugetul Ministerului Economiei şi acoperă de exemplu cheltuielile cu transportul, cheltuielile pentru închirierea spaţiilor aferente întâlnirilor de afaceri şi a dotărilor tehnice necesare, cheltuielile de reprezentare şi protocol.
Pentru a primi aceşti bani, companiile trebuie să aibă în obiectul de activitate „operaţiuni de export, iar nomenclatorul de export corespunde tematicii târgurilor, expoziţilor internaţionale sau misiunilor economice”. O altă condiţie este ca produsele să fie fabricate pe teritoriul României.
Firmele nu trebuie să aibă datorii la bugetul de stat, respectiv la bugetele locale, şi nu trebuie să fie în procedură de executare silită, închidere operaţională, dizolvare, lichidare sau insolvenţă colectivă.
O firmă poate primi acest sprijin de la bugetul de stat decât pentru a participa la maximum patru expoziţii pe an.
Ministerul Economiei a plătit circa 1,2 milioane lei pentru ca firmele româneşti să poată participa la SIAL Paris, însă firma românească care a câştigat licitaţia pentru amenajarea standurilor, Visa SA, a anunţat că nu poate organiza evenimentul în bune condiţii în timpul rămas, astfel că nu a mai semnat contractul de atribuire.
Corpul de control al Ministerului Economiei a declanşat în luna septembrie o analiză referitoare la derularea Programului de export. Acesta a relevat că, până la 20 octombrie, Ministerul Economiei a organizat participarea cu pavilion naţional la un număr de 41 de târguri internaţionale, pentru organizarea cărora a încheiat contracte de 23,7 milioane lei. Cu toate acestea, iniţial au fost programate 80 de participări la târguri şi expoziţii internaţionale.
