Pachetul 2030 energie şi climă mulţumitor pentru România

Attila Korodi, ministrul Mediului, se declară mulţumit de rezultatul negocierilor privind aplicarea Pachetului 2030 energie şi climă. România va contribuie la reducerile de emisii de gaze cu efect de seră atât cât poate, efortul fiecărui stat membru fiind determinat de PIB-ul pe cap de locuitor. Potrivit ultimelor statistici ale Eurostat, România are un PIB pe cap de locuitor în funcţie de puterea de cumpărare de 54% faţă de media UE 28, considerată 100%. Mai prost ca noi stau doar bulgarii, cu 47%; proaspăt intrata Croaţie are un PIB de 61% faţă de media UE.

Şefii de stat şi de guverne din Uniunea Europeană, reuniţi în cadrul Consiliului European desfăşurat joi şi vineri la Bruxelles au convenit ca, până în anul 2030, emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul UE să fie reduse cu 40% faţă de nivelul anului 1990. În plus, statele membre au decis creşterea ponderii energiilor regenerabile la 27% din consumul total de energie, la nivel UE, precum şi o ţintă indicativă de reducere a pierderilor de energie cu acelaşi procent, de 27%, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice

„Vorbim despre ţinte ambiţioase, asumate de liderii europeni pentru Cadrul 2030 Energie şi Climă care, după momentul Bruxelles, poziţionează fără echivoc Uniunea Europeană ca un exemplu global în ceea ce priveşte asumarea răspunderii şi semnalul ferm asupra nevoii de acţiune în lupta împotriva schimbărilor climatice. În acelaşi timp, consensul statelor membre asupra acestor ţinte reprezintă un semnal puternic de solidaritate, dar şi de ambiţie globală dat puterilor lumii, în contextul reuniunii mondiale de la Paris din 2015, care îşi propune să agreeze noul acord global în domeniul schimbărilor climatice”, a declarat ministrul Mediului Attila Korodi.

Potrivit acestuia, ţinta de reducere cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră s-a dublat faţă de anul 2020, când se preconizează ca aceste reduceri să repretinte o scădere cu 20% a emisiilor faţă de acelaşi ani, 1990. “În acelaşi timp, trebuie să evidenţiem flexibilităţile pe care le-a negociat şi le-a obţinut România. Astfel, ponderea efortului de reducere a emisiilor asumat la nivel UE urmează să fie distribuită, la nivelul statelor membre, în funcţie de contextul naţional al fiecărui stat. Aici am reuşit să susţinem drept criteriu esenţial de distribuţie Produsul Intern Brut/capita, atât pentru ţinta ETS (sectoarele energiei şi industriei mari, reglate prin mecanismul de piaţă EU-ETS), cât şi pentru restul sectoarelor (transport, agricultură, construcţii, urban etc.)”, a precizat demnitarul.

Facilităţi pentru săraci

În ceea ce priveşte sectorul industriei mari şi al energiei, România va putea acorda în continuare un anumit număr de certificate gratuite pentru sectorul energetic, destinat investiţiilor de modernizare a acestuia. O altă flexibilitate ar fi aceea că din întregul pachet de certificate (drepturi de) emisii alocate de UE statelor membre, 10% va merge către statele membre cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 90% din media europeană. În acelaşi timp, la solicitarea a nouă state membre, printre care şi România, Uniunea Europeană va crea un Fond de certificate destinat îmbunătăţirii eficienţei energetice şi modernizării sectorului energetic, ce poate fi accesat doar de statele cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 60% din media europeană.