Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu (foto), nu exclude ca scăderea preţurilor de consum din iunie să continue şi în următoarele luni, în ipoteza unui an agricol bun, astfel încât rata anuală a inflaţiei să ajungă la sub 4% în septembrie.
„Eu nu exclud ca, la începutul lui octombrie, când se va publica IPC (n.r. – indicele preţurilor de consum, “unitatea de măsură” a inflaţiei, pe luna septembrie), să avem o inflaţie de sub 4%. (…) Ipoteza unei rate lunare exact ca în luna iunie este probabilă şi în iulie şi în august şi eventual şi în septembrie. Cam acesta ar fi impactul unui an agricol, care se anunţă bun”, a spus Isărescu la un seminar pe tema inflaţiei.
El a arătat că o altă variantă privind evoluţia inflaţiei în perioada următoare ar fi creşteri lunare uşoare, de 0,2%, care să nu includă şocuri externe sau prea multe volatilităţi. În acest scenariu, rata anuală a inflaţiei s-ar plasa peste 4%. „Câţiva analişti, să spunem mai pesimişti, vor spune că Banca Naţională a fost ajutată de cartof, alţii de legume, alţii că inflaţia va reveni. Se vor putea face foarte multe comentarii. Poziţia este să nu sărim dintr-o extremă în alta”, a spus guvernatorul.
Pe de altă parte, şeful băncii centrale a precizat că mai sunt probleme de fond de rezolvat în ceea ce priveşte inflaţia, luând în considerare, în primul rând, preţurile la energia termică, pentru care s-au anunţat creşteri din toamnă. Isărescu a explicat că, dacă subvenţia la energia termică va fi eliminată la nivelul întregii populaţii, contribuţia asupra indicelui preţurilor de consum va fi de 0,7-0,8%.
Reamintim, preţurile de consum au scăzut cu 0,3% în iunie, faţă de mai, pe fondul ieftinirii produselor alimentare, astfel că rata anuală a inflaţiei s-a redus la 7,93%, de la 8,41% în luna anterioară. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), în lunile de vară există o tendinţă de decelerare a inflaţiei sau chiar de scădere a preţurilor, în condiţiile în care începe perioada de recoltare.
BNR a revizuit în urcare prognoza de inflaţie pentru 2011, de la 3,6% la 5,1%, cu mai mult de un punct peste limita superioară a intervalului de variaţie ţintit, de 2-4%. BNR a stabilit pentru 2011 o ţintă de inflaţie de 3% plus/minus un punct procentual.
Dobânzi mai mici
Dobânzile la creditele în lei sunt cu mult peste rata dobânzii de politică monetară, de 6,25%, dar ar putea scădea spre acest nivel în perioada următoare, dacă băncile vor avea încredere, a mai spus Mugur Isărescu. „Mă aştept ca dobânzile la credite în lei, atât pentru populaţie, cât şi pentru companii, să scadă spre nivelul nostru în perioada următoare, dacă vor avea încredere. Totul este o chestiune de încredere”, a spus Isărescu.
El a arătat că băncile comerciale menţin dobânzile la lei pe piaţa monetară la un nivel dublu faţă de rata de politică monetară. „Stau cu dobanzile la creditare cu mult peste dobânda noastră şi în timpul acesta mai apar prin presă şi ne explică cum Banca Naţională nu stimulează creditul în lei”, a afirmat Isărescu.
Guvernatorul BNR a adăugat că una dintre explicaţiile pentru această situaţie este că băncile nu au avut încredere în trecerea impasului cu inflaţia ridicată.
„Eu cred că sunt două motive. Nu au avut încredere în trecerea acestui impas cu inflaţia, şi au avut toate motivele să o facă, şi faptul că nu avem încă o piaţă care să se lege foarte bine, iar bancherii se fragmentează între dânşii”, a mai spus Isărescu.
Nimic deosebit cu leul
Impactul evoluţiilor externe asupra cursului de schimb a fost minor până în prezent, a mai declarat guvernatorul BNR, care crede că o influenţă mai mare poate avea loc doar „dacă ne speriem singuri şi introducem în comportamentul pieţelor şi sperietura noastră”.
„Cursul este legat şi de ceea ce vine din exterior. Se vede mai întâi în prima de risc şi apoi în cursul de schimb. Până acum, impactul a fost minor şi nu vedem motive pentru un impact mai mare, decât dacă ne speriem singuri şi introducem în comportamentul pieţelor şi sperietura noastră”, a spus Isărescu. El a precizat că nu se întâmplă nimic deosebit cu moneda naţională comparativ cu evoluţia altor valute, care au politici de flotare mai mult sau mai puţin controlate, iar preocuparea privind intervenţia BNR asupra cursului este una „falsă”. „Pe o perioadă de criză nu văd ce am fi câştigat noi ca ţară dacă volatilitatea cursului ar fi fost mai mare. Când se depreciază intrăm în panică şi ne tremură capul, ne luăm de păr în faţa televizorului, iar când se apreciază nu ne revenim şi atunci ni se pare că e ceva rău”, a spus Isărescu.
