Primarul general Sorin Oprescu a declarat că, dacă guvernanţii nu vor aproba trecerea ELCEN în administrarea Primăriei Capitalei, preţul la energie termică ar putea creşte necontrolat, începând din toamnă, iar municipalitatea nu îşi va mai putea permite să susţină subvenţiile pentru cetăţeni. Mai mult, el a precizat că dacă problemele legate de datoriile pe care Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) le are către ELCEN nu vor fi rezolvate, peste 1,2 milioane de persoane care locuiesc în 570.000 de apartamente din cele 8.200 de blocuri racordate la reţeaua de termoficare a Bucureştiului ar putea rămâne în frig. Pe de altă parte, Sorin Oprescu „nu suflă” o vorbă despre motivul pentru care RADET nu plăteşte facturile emise de ELCEN! Sau de ce nu s-au dat subvenţiile la RADET. Sau de ce RADET nu s-a transformat, încă, în societate comercială.
Edilul Capitalei a spus că, în fiecare an, în septembrie – octombrie, încep discuţiile legate de încălzire. „Discutăm de o problemă extrem de gravă, de interes public major, şi vreau să trag un sever semnal de alarmă că situaţia nu mai poate fi amânată şi nici tolerată”, a declarat Sorin Oprescu.
El a arătat că, din cauza penalităţilor la penalităţi pe care RADET trebuie să le achite către ELCEN, toţi banii pe care regia îi primeşte de la Primărie se varsă direct în conturile firmei, iar datoria de bază nu scade niciodată. În aceste condiţii, nu rămân bani pentru investiţii, iar instalaţiile vechi fac ca şi pierderile să fie mari, pierderi ce sunt suportate din buzunarul bucureştenilor, transmite Mediafax.
Primarul general a propus mai multe soluţii care ar putea fi aplicate în contextul în care Electrocentrale Bucureşti ar trece din subordinea Ministerului Energiei la Primăria Capitalei.
Sorin Oprescu a precizat că, în acest moment, ELCEN deţine peste 90% din piaţa de producţie de energie pentru Bucureşti, ceea ce „face practic oraşul captiv acestui producător”.
Edilul a adăugat că ELCEN livrează energia termică „în urma unui proces de producţie cu randamente şi eficienţă dezastruoase, la costuri mari, capacităţi supradimensionate, fără a demonstra costurile reale de producţie”.
Sorin Oprescu a mai spus că randamentul ELCEN este de numai 40-50%, în condiţiile în care în alte ţări randamentul de producţie a energiei termice este de peste 80%. Edilul a adăugat că, la această situaţie, se adaugă şi existenţa unor contracte de cumpărare a gazului metan de la furnizori interni şi externi la preţuri mari şi cu „clauze oneroase”.
O altă piedică invocată de primar o constituie deciziile ANRE şi ANRSC. Sorin Oprescu a acuzat în acest sens ANRE că a emis reglementări în defavoarea RADET şi a favorizat, astfel, ELCEN, „atât prin ultima reglementare a contractului cadru de vânzare-cumpărare a energiei termice, cât şi prin creşterea preţului de producere şi furnizare a agentului termic”.
„Lovitura mortală pe care ANRE a dat-o în favoarea producătorului este un ordin din 2009 al preşedintelui ANRE, prin care ordinea plăţilor se face mai întâi în contul penalităţilor şi abia, în al doilea rând, în contul consumului curent şi respectiv al datoriei principale”, a mai spus Oprescu.
Primarul Capitalei a explicat că, în acest fel, municipalitatea nu va reuşi niciodată să se achite de datorie, ci va putea doar să plătească din penalităţi.
Soluţiile propuse de Oprescu sunt transformarea RADET în societate comercială şi realizarea reparaţiilor şi investiţiilor necesare bunei funcţionări a RADET, modificarea memorandumului existent, cu păstrarea obiectivelor municipiului Bucureşti, prin punerea în aplicare a Ordonanţei de Guvern din 2003 privind transferul gratuit al unor active cu caracter social, între care şi CET-uri, către autorităţile locale, soluţie care ar elimina orice fel de aspecte de neconstituţionalitate.
O altă soluţie propusă de Oprescu o constituie depunerea proiectelor şi aplicaţiilor pentru obţinerea unei sume de peste 400 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile.
Primarul general solicită reconsiderarea şi modificarea reglementărilor ANRE şi ANRSC, care la acest moment sunt „discriminatorii” şi în defavoarea distribuitorului de energie termică.
Oprescu solicită şi clarificarea, la Curtea Constituţională, a conflictului de neconstituţionalitate privind situaţia RADET – ELCEN.
„Nu poţi să compari situaţia Portului Constanţa cu situaţia RADET – ELCEN, aşa cum invoca domnul ministru al Energiei, Gerea, de parcă ar fi ministrul Transporturilor şi nu al Energiei. Este normal ca CC să se pronunţe separat pe această speţă”, a mai spus Oprescu.
Primarul general mai solicită şi adoptarea de către Guvern a actului de reglementare privind transferul cu titlu gratuit al participaţiilor statului în Electrocentrale Bucureşti SA către municipiul Bucureşti şi declararea, prin hotărâre CSAT, „a proiectului Realizarea Serviciilor Publice de Alimentare cu Energie Termică prin sistem de alimentare centralizată cu energie termică integrat în municipiul Bucureşti” ca proiect strategic de interes naţional.
În cazul în care conflictul ELCEN – RADET nu va fi soluţionat, Oprescu a atras atenţia că, pe lângă facturile mari, bucureştenii ar putea rămâne şi fără încălzire, în cazul în care ţevile foarte vechi vor suferi avarii, care nu vor putea fi remediate din cauza lipsei de bani.
RADET a solicitat în instanţă suspendarea executării silite cerute de ELCEN, arătând că, din cauza blocării conturilor, nu poate efectua revizii şi reparaţii la instalaţiile de alimentare cu energie termică a Capitalei. Cererea de suspendare a executării silite, acţiune introdusă pe calea procedurii ordonanţei preşedinţiale, a fost judecată în 16 iulie şi respinsă de Judecătoria Sectorului 3, decizia fiind însă contestată la Tribunalul Bucureşti.
De asemenea, RADET a formulat şi contestaţie la executare silită, tot la Judecătoria Sectorului 3, urmând să se judece în 25 august.
Suma impusă de Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) prin dosarul de executare este în valoare de 118.146.981,44 de lei, din care 112.226.665,97 de sunt penalităţi de întârziere, care se actualizează în funcţie de rata inflaţiei începând din 19 decembrie 2012 până la data plăţii efective. De asemenea, din cele peste 118 milioane de lei, 1.130.382,66 reprezintă cheltuieli de judecată, 4.724.742,64 lei este actualizarea creanţei cu indicele de inflaţie (în perioada 19 decembrie 2012 – 31 mai 2015) şi 65.190,17 lei cheltuieli de executare silită, potrivit reprezentanţilor RADET.
Începând din 2014, ELCEN a instituit popriri în cuantum de 100% pe toate conturile RADET Bucureşti, astfel că toţi banii pe care regia îi încasează se duc la creditor.
Preşedintele Consiliului de Administraţie al RADET, Gabriel Dumitraşcu, declara, la sfârşitul lunii iunie, că cea mai mare problemă a regiei sunt datoriile acumulate. RADET a încheiat anul 2014 cu datorii de 3,83 miliarde lei, din care cea mai mare parte (3,6 miliarde lei) sunt către ELCEN. La sfârşitul anului 2013, datoriile RADET se ridicau la 3,51 miliarde lei. Regia a înregistrat anul trecut pierderi de 320,1 milioane lei, faţă de un rezultat negativ de 289,4 milioane lei în 2013.
Guvernul a aprobat, în 27 martie 2014, memorandumul privind fuziunea dintre RADET, aflată în subordinea Primăriei Capitalei, şi ELCEN, care aparţine Ministerului Energiei. RADET este cel mai mare datornic al ELCEN.
Oprescu declara, în decembrie anul trecut, că fuziunea se va realiza „undeva spre martie 2015”, iar în februarie anul acesta afirma că ELCEN nu doreşte şi nu a dorit niciodată fuziunea cu RADET.
ELCEN este cel mai mare producător de energie termică din Capitală (90%) şi din ţară (40%). Societatea asigură şi 4,8% din energia electrică produsă la nivel naţional.
Reamintim, într-un comunicat de la începutul anului, reprezentanţii ELCEN arătau că, „în 2014, gradul mediu de încasare a energiei termice a fost de 60%. În perioada 1 ianuarie – 11 februarie 2015, ELCEN a înregistrat un grad mediu de încasare de 33%, calculat prin raportarea încasărilor din contul escrow al ELCEN la valoarea energiei termice și a dobânzilor facturate pentru aceeași perioadă. Valoarea subvenției virate în perioada ianuarie – februarie 2015 a fost de 61 milioane de lei, față de 478 milioane de lei subvenția restantă (228 milioane de lei, conform adresei RADET nr. 42408/29.12.2014 pentru perioada februarie – noiembrie 2014 și subvenția estimată pentru decembrie 2014 și ianuarie 2015 – 250 milioane de lei). Datoriile înregistrate de RADET București către Electrocentrale București sunt în continuă creștere. Astfel, la 31 ianuarie a.c., RADET datora ELCEN 3.580 milioane de lei, din care 2.503 milioane de lei energie termică, 431 milioane de lei dobânzi de întârziere şi 646 milioane de lei penalități în diferite stadii de judecată. Întârzierea la plată a facturilor de energie termică este de peste doi ani. În prezent, conform evidenței contabile, se încasează de la RADET factura din decembrie 2012″, se arăta în comunicatul ELCEN.
Pe de altă parte, în septembrie 2014 (cu circa 5 luni înainte de comunicatul de presă), reprezentanţii ELCEN spuneau că datoria RADET către ELCEN era de 3.256 milioane de lei. Astfel, în 5 luni, datoria RADET către ELCEN a crescut cu 324 milioane de lei.
În septembrie 2014, reprezentanţii ELCEN arătau că, în decembrie 2008, după ce s-a reeşalonat datoria de la vremea respectivă – 743 milioane lei – pe 3 ani, datoriile RADET scăzuseră zero: rămăseseră de plătit 259 milioane lei, dar care nu s-au mai plătit deloc. Mai erau şi penalităţile de aproape 700 milioane lei, însă trebuia discutat cu Ministerul de Finanţe pentru anularea lor. «Practic, din decembrie 2008 până in prezent 8n.r. – septembrie 2014), Primaria Capitalei a plătit datoriile vechi de 500 milioane lei şi facturile până în 2012, în rest nimic», spuneau reprezentanţii ELCEN. Cum datoriile RADET nu numai că nu au scăzut faţă de septembrie 2014, ci au crescut, este clar că nici în continuare nu s-au plătit facturile curente şi datoriile către ELCEN.
ELCEN, „căpcăunul” bucureştenilor
Bucureştenii ar putea rămâne fără apă caldă şi căldură, întrucât sistemul de termoficare are uzurǎ mare, sunt probleme frecvente în funcţionare, pentru urgenţe a fost alocată doar un sfert din suma necesară, iar jumătate dintre lucrări nici nu au fost începute, a declarat preşedintele CA al RADET.
Gabriel Dumitraşcu a atenţionat că lipsa fondurilor necesare pentru lucrări urgente în sistemul de termoficare ar putea avea consecinţe grave pentru bucureşteni.
„Faţă de ceea ce ne-am propus, o alocare de aproximativ 10 milioane de lei pentru lucrările urgente, prin deblocarea parţială a unor sume am reuşit să mobilizăm ceva mai mult de un sfert din această sumă şi să «atacăm» mai puţin de jumătate din lucrările prinse în lista de urgenţe. Acest lucru se întâmplă pentru că banii care se colectează de la cetăţeni şi cei care vin din subvenţie se duc într-un cont care, prin mila şi bunăvoinţa colegilor de la ELCEN, sunt apoi dijmuiţi şi realocaţi parţial către noi. Din total încasări, RADET ar trebui să-i revină 32% din aceste sume. În fapt, ELCEN a pus proprire şi cei 32% care, prin voinţa Ordonanţei 115 a legiuitorului, ar trebui să rămână la dispoziţia RADET. Am reuşit în ultimele zile să avem nişte ridicări parţiale de poprire şi doar 6,5% din sumele încasate ajung la RADET”, a declarat Dumitraşcu.
Acesta a explicat că sumele deblocate sunt total insuficiente pentru a susţine programul de reparaţii din această vară, în condiţiile în care mai puţin de un sfert din lucrările abordate se apropie de finalizare şi mai puţin de jumătate din lucrările urgente sunt demarate.
„Explicăm, explicăm şi explicăm din nou colegilor din conducerea ELCEN că dacă reţeaua de transport este nefuncţională, ei degeaba produc agent termic, pentru că acest agent termic nu va ajunge la consumator. În final, prejudiciaţi sunt bucureştenii, care nu vor avea căldură, dar şi ei, ca societate comercială, pentru că nu-şi pot vinde marfa. Nevânzându-şi marfa, se va intra într-un blocaj generalizat. De aceea le-am explicat şi le-am cerut să nu mai fie obtuzi”, a spus preşedintele CA al RADET.
Gabriel Dumitraşcu a precizat că locuitorii din nord-estul Capitalei ar putea fi cel mai afectaţi din cauza lipsei lucrărilor de reparaţii.
Planul de revizii şi reparaţii pe anul 2015 prevede înlocuirea a aproximativ 18 kilometri de reţea primară, vane de sectorizare, compensatori, suporţi, role, puncte fixe şi izolaţie.
„În prezent, lipsa CET Pipera, desfiinţat în anul 2009, şi a CET Titan, desfiinţat în anul 2014, a făcut ca zona de nord a Capitalei – Dorobanţi, Aviaţiei, Ştefan cel Mare, Fundeni – să fie preluată de CET Grozăveşti şi de CET Sud. Deşi CET-urile pot funcţiona interconectate, există zone – capete de reţele care nu au alternativă de funcţionare, ca de exemplu cartierul Aviaţiei sau zona Dudeşti- Pantelimon. Pentru zona Dudeşti-Pantelimon, în anul 2014 s-au făcut eforturi în menţinerea în funcţiune a acestui tronson şi alimentarea a trei consumatori, prin înlocuirea a aproximativ 400 de metri liniari de conductă. La sfârşitul sezonului de iarnă 2014 – 2015, s-a constatat că reţeaua trebuie înlocuită în totalitate, acest lucru însemnând înlocuirea a aproximativ 2.800 de metri liniari de conductă”, a spus Dumitraşcu.
Acesta a adăugat că o primă măsură necesară pentru asigurarea şi siguranţa furnizării agentului termic în zona de nord-vest a Capitalei ar fi apariţia unui producător în această zonă.
„În 2011 a fost comandat un studiu de un operator privat, la RADET, un studiu care prevedea amplasarea unei noi centrale în zona Colentina. Chiar şi dacă, în 2011, RADET a dat un aviz plecând de la această constatare, necesitatea unui producător pe zonă, chiar dacă şi în urmă cu o lună am reavizat această oportunitate, această iniţiativă privată este blocată de Agenţia Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice, care, în două răspunsuri elucubrante, ne trimite la o strategie municipală care să aibă la bază o strategie naţională. Am impresia că cineva se ascunde după hârtii, studii şi strategii, amânând o decizie de bun-simţ şi economică, pentru că, aşa cum ştiţi, Bucureştiul este astăzi la mâna celui care deţine monopolul producţiei agentului termic, şi anume ELCEN”, a mai spus Gabriel Dumitraşcu.
Reprezentanţii RADET avertizează că nerespectarea măsurilor incluse în Planul de revizii şi reparaţii pentru acest an, propus pentru lunile de vară, va duce la scăderea siguranţei în exploatarea reţelelor, iar producerea unei avarii, care va avea la rândul ei drept consecinţă oprirea agentului termic pentru apa caldă menajeră şi oprirea furnizării căldurii, va avea un impact major pentru locuitorii Capitalei.
Aceştia mai spun că, în lipsa unor investiţii majore din partea proprietarului, respectiv Primăria Municipiului Bucureşti, se creează premisele de oprire a întregului sistem de termoficare.
