Acasă Analize O lege anti-românească. Inclusiv gramatical! Iar Caragiale încă ne definește

O lege anti-românească. Inclusiv gramatical! Iar Caragiale încă ne definește

de M G

Parlamentul a adoptat o lege, denumită „pentru acordarea unor facilități pentru contribuabilii operatori economici pe teritoriul României” (vezi –lege amanare utilitati), care este nu numai împotriva economiei, dar și împotriva limbii române! Trioul Ciolacu – Ponta – Tăriceanu a venit cu o idee absolut trăsnită: cine are chef, să-și amâne la plată facturile la utilități. Fără nicio analiză asupra efectelor pe care o astfel de lege ar putea să o aibă asupra economiei românești! Pentru că efectele sunt multe și extrem de negative. În plus, nu se știe cum ar putea companiile să beneficieze de prevederile acestei legi. După ce că legea este împotriva economiei, constatăm cu stupoare că este și împotriva limbii române! Virgule puse între subiect și predicat, acorduri făcute anapoda, o bătaie de joc din toate punctele de vedere! Un “ghiveci” de lege, făcut alandala, doar din considerente politice, din punctul nostru de vedere, pentru că, o fi pandemie, dar avem și două rânduri de alegeri, locale și generale! Iar unii politicieni vor “să tragă spuza pe turta lor“! Chiar cu prețul unei crize profunde a economiei românești! Sigur, românii și companiile care chiar au nevoie de ajutor merită și trebuie ajutați! Dar nu toți, la grămadă!

“La cererea beneficiarului, persoană fizică, afectată direct sau indirect de măsurile impuse de autoritățile competente, pe perioada stării de urgență sau a operatorului economic, a cărui activitate a fost oprită sau a căror venituri sau încasări s-au diminuat cu minimum 15% în luna în curs raportat la media celor două luni anterioare, se amâna la plată, pentru o perioada de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, plata serviciilor de utilităţi: apă-canal, energie, gaze, salubritate, servicii telefonice și de internet, cablu TV, cu excepția serviciilor de voce și date mobile”. Aceste lucruri se stipulează, printre altele, în art. 4, alineatul (1) al noii legi “pentru acordarea unor facilități pentru contribuabilii operatori economici pe teritoriul României”, aprobată de Parlament și trimisă președintelui Iohannis la promulgare.

Prima remarcă: încă din titlu, legea se referă la facilități pentru companii (contribuabili operatori economici). Dacă se referă la societăți comerciale, ce caută în cuprinsul ei persoanele fizice?! Mai mult, ultimul punct al legii stipulează că: “Guvernul României definește până la data de 01 mai 2020 consumatorul vulnerabil, elaborează și pune în funcțiune o schemă de ajutor pentru aceștia” în conformitate cu prevederile legislației europene. Este adevărat, legea nu prevede sancțiuni, așa că, dacă nu se aplică ceea ce se stipulează, nimeni nu pățește nimic!

Altminteri spus, dacă tot se aprobă o lege, să punem și consumatorii vulnerabili, că nu costă nimic! Noțiuni aruncate alandala, doar pentru a arăta populației – care, anul acesta, pentru politicieni, devine electorat! – că oamenii politici se gândesc la binele românilor!

Gramatical, lucrurile sunt și mai “complicate“! Textul legii face referire la operatorul economic “a căror venituri sau încasări (…)”. Stimați parlamentari: “ale cărui venituri sau încasări”!!! De asemenea, în lege se arată că “o persoană fizică, afectată direct sau indirect de măsurile impuse de autoritățile competente, pe perioada stării de urgență sau a operatorului economic (…)”. Ceea ce înseamnă că o persoană fizică (adică un român!) este afectată fie de măsurile impuse pe perioada stării de urgență, fie de operatorul economic! Aici lipsește o virgulă!

Cel mai “frumos” este, însă, articolul 3: “Contribuabilii operatori economici, nu vor plăti dobânzi și penalități de întârziere pentru perioada cât timp plata contribuțiilor este amânată“. Aici, aleșii neamului “o comit“ cel mai grav: pun virgula fix între subiect și predicat! Una dintre cele mai jenante greșeli gramaticale!

Având în vedere că nu cunosc limba română, parcă nici nu ne mai mirăm că nu cunosc economie!

Ce anume nu plătesc firmele? Nu se știe!

Dacă primele articole ale legii sunt, de bine de rău, inteligibile (firmele pot amâna și apoi eșalona plata contribuțiilor de asigurări sociale), cele referitoare la plata utilităților sunt cât se poate de neînțeles!

Articolul 4 al legii prevede: (1) la cererea persoanelor fizice afectate și companiilor care și-au sistat activitatea sau și-au diminuat veniturile/încasările cu minimum 15% “se amână la plată, pentru o perioada de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, plata serviciilor de utilităţi: apă-canal, energie, gaze, salubritate, servicii telefonice și de internet, cablu TV, cu excepția serviciilor de voce și date mobile. (2) La expirarea perioadei de 3 luni menționate la alin. (1), beneficiarii de servicii de utilități vor plăti sumele scadente, eșalonat, pe o perioadă de 12 luni de la expirarea perioadei, fără a li se percepe dobânzi și penalități de întârziere. (3) Operatorii economici care suportă amânarea la plată vor eșalona debitele restante fără a depăși raportul de 1/12 pe lună”.

Cel mai devreme, legea ar putea intra în vigoare în luna aprilie. Apare prima neclaritate: este vorba despre facturile emise în luna aprilie, referitoare la consumurile din luna martie, sau de consumurile din luna aprilie, ale căror facturi se emit în luna mai? Adevărata problemă este că, în luna februarie, economia a mers foarte bine, companiile au avut activitate, iar în luna martie au primit facturile pentru consumurile din februarie. Începând cu jumătatea lunii martie a intrat în vigoare starea de urgență, așa că multe firme (de la baruri, restaurante, saloane de cosmetică, la Dacia Pitești și Ford Craiova) și-au sistat activitatea. Ceea ce înseamnă și că nu mai au încasări. Așa că, cine plătește factura aferentă consumurilor la energie electrică, gaze, apă, cablu etc. din luna februarie? Și, dacă aceste companii nu plătesc aceste facturi, furnizorii vor trebui “să le taie“ curentul, gazele, apa, cablul etc.! Iar când se va ridica starea de urgență, nu vor avea cum să-și continue activitatea! Pe de altă parte, dacă și-au oprit activitatea în martie – aprilie, ce facturi să mai plătească companiile?!

Ce s-ar întâmpla dacă Alro și Sidex ar alege să nu-și mai plătească facturile la curent și gaze

A doua problemă este legată de procentul de 15% de reducere a veniturilor sau încasărilor companiilor. De ce nu 10%? Sau 25%? De unde au ales parlamentarii acest procent? Cert este că furnizorii de energie electrică și gaze naturale, de exemplu, vor trebui să plătească mai departe consumurile companiilor aflate în această situație. Adică vor trebui să plătească distribuitorilor, transportatorilor, producătorilor (de la energie, la certificate verzi și bonusul de cogenerare), precum și bugetului de stat (TVA, accize).

În prezent, unii dintre cei mai mari furnizori se pare că deja au început să ceară un act normativ prin care și lor să li se aprobe amânarea la plată a certificatelor verzi.

Reiterăm că este normal ca românii și companiile din țară să primească ajutor! Dar doar cei care au nevoie!

De exemplu, și-au sistat activitatea uzinele Dacia, Ford, Michelin etc. Directorii acestor companii chiar au nevoie să-și amâne la plată facturile la utilități? Dar, potrivit legii, o pot face! La cerere!

Sau ce s-ar întâmpla dacă Alro Slatina, cel mai mare consumator intern de energie electrică, s-ar hotărî să nu-și mai plătească facturile? Este dreptul companiei să ceară! Pentru că, în afară de industria farma și, probabil, marile lanțuri de magazine, cam toată activitatea din țară s-a redus cu minim 15%! Și ce-ar putea Alro sau Sidex să facă cu banii pe care nu-i mai cheltuie pe facturile la energie electrică și gaze naturale? Ar putea, de exemplu, să-i pună în bancă sau, și mai bine, să cumpere titluri de stat și așa să obțină și dobândă la bani! Iar statul, cu banii din titlurile de stat cumpărate de Alro, Sidex etc., va împrumuta furnizorii de utilități, la dobândă zero, potrivit noii legi, pentru plata consumurilor făcute de Alro, Sidex etc.!

Pentru că, articolul 4 al legii, la alineatul (4), prevede că, “pentru acoperirea echivalentului sumelor afectate de măsurile prevăzute la alin. (1), Ministerul Finanțelor Publice pune la dispoziția furnizorilor de utilități, prin Trezoreria Statului, credite de trezorerie cu dobânda zero pentru o perioadă de până la 18 luni”. De asemenea, alineatul (5) prevede că “Ministerul Finanțelor Publice va garanta linii de creditare în regim de factoring pentru furnizorii de utilități afectați de măsurile prevăzute la alin. (1), pentru sumele afectate de măsurile prevăzute la alin. (1) pentru o perioadă de până la 18 luni“.

Astfel, de la buget, se vor plăti facturile pentru Alro și Sidex (exemplele extravagante pe care le-am dat)! Evident, și pentru alte companii, care vor cere amânarea la plată a facturilor.

În sfârșit, probabil pentru că și-au dat seama că bugetul statului nu are de unde să susțină atâtea miliarde de euro (în condițiile în care nici nu încasează mare lucru), parlamentarii vin cu propunerea ca statul să garanteze împrumuturi în regim de factoring. Altminteri spus, furnizorii pot merge la bănci sau companii de factoring și să se împrumute (adică să creeze lichiditate, să facă rost de bani pentru a plăti mai departe), garantând cu facturile companiilor care și-au amânat plata la utilități. Dar, la astfel de împrumuturi, nu există dobândă. Facturile “se vând“ cu discount. Iar discounturile nu sunt mici deloc: de la 3% pe lună, până la 35% pe an! Aceasta în condițiile în care se va găsi cineva care să împrumute furnizorii!

Oricum, din start furnizorii pierd bani! Dar nu numai ei! Pentru că, dacă furnizorii de energie electrică și gaze naturale, de exemplu, nu au bani suficienți (plătind discountul) vor plăti distribuitorilor, transportatorilor și producătorilor mai puțini bani. Cei mai afectați vor fi producătorii din surse regenerabile, dacă se va accepta și ca furnizorii să amâne plata certificatelor verzi. De asemenea, producătorii de energie electrică și termică în cogenerare (precum Elcen București), dacă se va accepta ca furnizorii să amâne plata bonusului de cogenerare. Noroc că vin vremuri calde și nu mai e nevoie de încălzire în București! Altminteri, bucureștenii ar fi rămas fără căldură! Așa, riscă să rămână numai fără apă caldă!

Poate cea mai “ciudată“ prevedere a legii este cea de la alineatul 6: “La expirarea perioadei prevăzută la alin. 1 (n.r. – 3 luni) furnizorii de utilități plătesc sumele scadente, eșalonat, pe perioada menționată la alin. 2 (n.r. – 12 luni) pe măsura încasării contravalorii facturilor de la beneficiarii menționați la alin. 1 (persoanele fizice și companiile cu activitatea sistată sau redusă minim 15% a veniturilor, care cer amânarea la plată).

Ceea ce naște următoarea întrebare: dacă furnizorii plătesc, eșalonat, creditele de tip factoring, precum și împrumuturile de la Trezorerie timp de 12 luni, de ce creditele de trezorerie cu dobânda zero, precum și linii de creditare în regim de factoring sunt acordate sau garantate de Ministerul Finanțelor Publice pentru o perioadă de până la 18 luni?!

Sigur, cea mai gravă situație ar fi următoarea: furnizorii nici nu cer împrumuturi de la Trezorerie, nici în regim de fatoring, ci își cer insolvența! În această situație, impactul asupra economiei va fi devastator!

Caragiale este nemuritor!

Pentru a caracteriza cel mai bine legea aprobată de Parlament și efectele ei, ne permitem să-l cităm pe I.L. Caragiale. Pentru că ne caracterizează cel mai bine! Vom reproduce câteva replici din “Conu Leonida față cu reacțiunea”.

“LEONIDA: Şi al treilea, că se face şi lege de murături (n.r. – moratoriu – amânare a plății datoriilor publice și particulare scadente, stabilită prin lege, pe un anumit timp sau pentru perioada existenței unor împrejurări speciale.).

EFIMIŢA: Cum lege de murături?

LEONIDA: Adicătele că nimini să nu mai aibă drept să-şi plătească datoriile.

EFIMIȚA: Dacă n-o mai plăti niminea bir, soro, de unde or să aibă cetăţenii leafă?

LEONIDA: Treaba statului, domnule, el ce grije are? Pentru ce-l avem pe el? E datoria lui să-ngrijească să aibă oamenii lefurile la vreme…”

De menționat că această piesă de teatru a fost publicată în anul 1880. Caragiale este nemuritor! Iar noi “nu ne mai facem bine“!

O lege făcută “pe picior”, fără nicio analiză cât de cât serioasă, poate face mult mai mult rău decât bine! Oamenii politici ar trebui să regândească această lege și să ajute românii și companiile care au nevoie să depășească această perioadă dificilă! Pentru că pandemia va trece, dar, cu astfel de legi, în urma ei va rămâne ca după năvălirea turcilor: “pământul pârjolit“!

din aceeasi categorie