Proiectul noii legi privind exploatarea zăcămintelor de gaze de mare adâncime (vezi – Proiect Lege Offshore) aduce un nou sistem de taxare, mai ”prietenos” cu mediul de afaceri. Proiectul noii legi este asumat de către toți liderii Coaliției la guvernare și de către ministrul Energiei (Nicolae Ciucă – PNL, Marcel Ciolacu – PSD, Kelemen Hunor – UDMR, Varujan Pambuccian – Minorități și Virgil Popescu). Dacă Legea 256 adoptată în anul 2018 se referea doar la zăcămintele din Marea Neagră, proiectul noii legi se referă la toate zăcămintele de mare adâncime, atât offshore, cât și onshore. Până acum s-a discutat doar despre zăcământul la mare adâncime de pe uscat de la Caragele. Cel mai probabil, odată cu adoptarea noii legi, se va lansa, în sfârșit, și Runda XI de licitaţii pentru concesionarea de noi perimetre pentru descoperirea de zăcăminte de petrol şi gaze. Ultima Rundă, a X-a, a avut loc în anul 2009! Noua lege va permite nu numai exploatarea zăcămintelor deja descoperite (precum Neptun Deep sau Caragele), dar va permite explorarea și, eventual, exploatarea de noi zăcăminte de gaze naturale.
Proiectul ce modifică Legea 256/2018 aduce poate cele mai așteptate schimbări: cele referitoare la taxarea în domeniul producției de gaze naturale. Astfel, potrivit noului art. 18 al proiectului de lege, ”titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și/sau onshore de adâncime aflate în curs de executare la data de 1 ianuarie 2022 li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, regimul de redevențe și regimul fiscal specific aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare, existente la data de 1 ianuarie 2023”.
Pe de altă parte, se abrogă alineatul 12. al art. 19 din legea 256/2018, care prevedea că ”investițiile luate în calculul deducerii din impozitul pe veniturile suplimentare nu sunt luate în calculul rezultatului fiscal al perioadelor de plată a impozitului pe profit în sensul în care pentru acestea nu sunt acceptate reduceri/scutiri de impozite sau deduceri de costuri, acestea fiind considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit”.
În continuare se va taxa venitul suplimentar, dar noua definiție arată că ”prin venit suplimentar se înţelege diferenţa dintre preţul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore și/sau onshore de adâncime, din care se deduc costurile de transport, distribuție, înmagazinare şi alte costuri logistice în măsura în care sunt suportate de către titularul acordului petrolier, şi preţul de 85 de lei/MWh, înmulţită cu volumele de gaze vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore”.
În vechea lege, limita era de 45,71 lei/MWh, care, acum, ajunge la 85 lei/MWh.
De asemenea, la calculul impozitului suplimentar se deduce valoarea investiţiilor în segmentul upstream. Proiectul de lege precizează și că limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare. Legea 256/2018 prevedea un procent de numai 30%.
”Procentele de calcul al impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale pentru care se aplică impozitul asupra veniturilor suplimentare practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și/sau onshore de adâncime, (…) ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2023 cu indicele anual al prețurilor de consum”, se precizează în proiectul noii legi.
Noile grile de impozitare, propuse de către cei 5 inițiatori ai legii, sunt:
– 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
– 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
– 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
– 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
– 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
– 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
– 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
– 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh.
Noua lege introduce formule de calcul pentru determinarea impozitului ce trebuie plătit de companii, iar prețurile vor ține cont și de inflație. Altminteri spus, ”pragul de jos”, de 85 lei/MWh, va deveni mai mare prin aplicarea indicelui prețurilor de consum. Spre exemplu, dacă inflația va fi, anul acesta, de 10%, ”pragul minim” va fi de 93,5 lei/MWh, în loc de 85 lei/MWh.
La fel ca și în legea inițială, 256/2018, ”sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore și onshore de adâncime ca impozit asupra veniturilor suplimentare, se colectează într-un cont special utilizat pentru finanţarea înfiinţării şi extinderii reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor la sistemul naţional de transport gaze naturale, precum şi alte investiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului. Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului. Colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare”.
Proiectul noii legi prevede și că ”impozitul asupra veniturilor suplimentare, calculat în condițiile prezentei legi, reprezintă, pentru operatorii economici cheltuială deductibilă la stabilirea rezultatului fiscal, în condițiile prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare”.
O altă facilitate se referă la scutirea producătorilor de gaze de la mare adâncime de la plata impozitului suplimetare datorat din liberalizarea pieței. Potrivit proiectului noii legi, ”începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în cazul acordurilor petroliere offshore și onshore de adâncime, nu se aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 73/2018, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 261/2013, cu modificările ulterioare”.
Liber la exporturi
Articolul 20 al Legii 256/2018 prevedea că minim 50% din cantitatea de gaze extrasă trebuie vândută prin ”contracte pe piețele centralizate, transparent, public și nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei”.
Acest art. 20 se modifică și prevede că, pe toată durata derulării acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și onshore de adâncime, titularii acordurilor, inclusiv operatorii economici afiliați acestora ”au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la prețurile și în cantitățile determinate de către aceştia, în acord cu legislatia națională precum si cu principiile Uniunii Europene de piață liberă”. De asemenea, ”nu pot face obiectul unor restrictii referitoare la preţ, comercializare, ofertare şi/sau vanzare a hidrocarburilor după data de 31 decembrie 2022, cu excepţia prevederilor legale obligatorii din România precum si ale Uniunii Europene”.
Cum, practic, dispare obligația producătorilor de a vinde pe piața internă 50% din gaze, se abrogă și prevederea din legea 256/2018 prin care titularii de acorduri petroliere plătesc amendă de 10% din cifra de afaceri dacă nu respectă această prevedere.
Totuși, inițiatorii proiectului noii legi au introdus și un alineat care prevede că ”prin derogare de la aliniatul (1) și/sau (2), Guvernul, prin Hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Energiei, în situație de criză energetică și/sau de distorsiune a aprovizionarii cu gaze naturale a României, poate lua măsuri de vânzare cu prioritate în Romania, a cantităților de gaze naturale extrase din perimetrele respective”.
Proiectul noii legi asigură și stabilitatea legislativă: ”regimul de redevenţe şi regimul fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare prevăzute la art. 18 și art. 19 nu se vor modifica, indiferent sub ce formă, în favoarea sau în defavoarea titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și onshore de adâncime, pe toată durata acordurilor. Prevederile art. 20 vor rămâne nemodificate pe toată durata acordurilor”.
