Noua Lege offshore ar putea fi aprobată în Parlament până la începutul lunii martie, pentru ca investitorii din Marea Neagră să ia decizia de exploatare anul viitor, în baza unor cifre palpabile, a declarat Cristina Prună, deputat USR şi membru în Comisia de industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor. Aceasta a participat la Forumul Gazelor Naturale, organizat în format online de publicaţia Financial Intelligence.
„Acest proiect trebuie adoptat pe cifre palpabile, pentru că nu ne mai permitem loc de interpretare şi de tot felul de teorii care au fost perpetuate de-a lungul timpului. Cred că undeva la începutul lunii martie să avem un proiect de lege aprobat, pentru ca şi de cealaltă parte, investitorii, consorţiul respectiv, să aibă o perspectivă despre ce va însemna acest proiect”, a spus Prună.
Deputatul a amintit că anul acesta nu au fost deloc discuţii pe tema legii, ceea ce a întârziat decizia companiilor. „Ar fi trebuit ca în acest an să fi început nişte discuţii. Din păcate nu au existat, ceea ce a dus la o întârziere de cel puţin un an. Un investitor nu ar trebui să gândească în termeni de consens politic, ci de timp şi bani, ceea ce contează în decizia de investiţie”, a continuat ea.
În opinia sa, este nevoie de un calendar clar de discuţii în această perioadă. „Ar trebui să existe un calendar clar, din decembrie până în martie am putea, prin negocieri, prin investirea unui nou Guvern, să ne aşezăm la masă şi să discutăm pe acest proiect de lege, care să aducă acel echilibru şi pentru bugetul de stat şi pentru investitori să fie stimulaţi. Cred că se poate, dacă ne dorim efectiv ca România să obţină o şansă ca aceste investiţii să se multiplice în economie”, a subliniat Prună.
Pe de altă parte, Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, a declarat că Guvernul României îşi doreşte ca extracţia gazelor din zăcământul offshore Neptun Deep să înceapă până în 2025 şi pregăteşte o propunere de modificare a Legii offshore.
Oficialul a amintit că ministerul va veni cu o propunere de modificare a legii offshore, care va fi înaintată în Parlament în luna decembrie, informaţie care a fost dezvăluită pentru prima dată în urmă cu o lună de un alt secretar de stat din instituţie, Niculae Havrileţ.
„Scopul acestei propuneri legislative va fi de a elimina o serie de obstacole care blochează investiţiile din Marea Neagră şi este necesar să facem acest lucru cât de curând (…) Ce se doreşte este să creăm un cadru pentru ca investitorii care exploatează gazul să aibă o continuitate a business-ului, care să conducă la decizii pozitive”, a spus Drăgan.
Potrivit acestuia, exploatarea gazelor din Marea Neagră este un ţel important al ministerului şi a precizat că Romgaz analizează în acest moment să intre în proiectul Neptun Deep, alături de Petrom.
„În acest moment, Romgaz evaluează posibilitatea de a participa împreună cu Petrom, decizia finală urmând să se ia în cursul anului viitor. Dorinţa noastră este ca această exploatare să înceapă până în 2025 şi să avem anii următori impactul pozitiv asupra pieţei de gaze din România”, a mai spus oficialul ministerial.
Toate acestea vor conduce la o dezvoltare accentuată a pieţei gazelor, la transparentizarea tranzacţiilor şi stimularea competiţiei, a adăugat Drăgan.
În acest moment, OMV Petrom şi ExxonMobil sunt parteneri egali în proiectul de explorare a zăcământului de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, estimat la 42 – 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Anul trecut, Exxon şi-a anunţat intenţia de a se retrage din România. Inițial, un consorțiu format din Romgaz, OMV Petrom și PGNIG (Polonia) voia să achiziționeze participația Exxon în acest proiect. Polonezii au anunțat că renunță, iar Romgaz vrea să preia nu numai cota PGNIG din consorțiu, ci și pe cea a Petrom. Pe de altă parte, reprezentanţii OMV Petrom au susţinut în mai multe rânduri că extracţia gazelor din perimetrul Neptun Deep va deveni incertă, dacă nu va fi modificată Legea offshore.
La începutul lunii octombrie, Niculae Havrileţ, secretar de stat în Ministerul Energiei, a afirmat că instituţia pe care o reprezintă a elaborat un draft de modificare a Legii exploatărilor petroliere offshore, convenit cu investitorii din Marea Neagră, pe care îl va lansa în dezbatere publică înainte de alegeri, dar care va fi aprobat de următorul Parlament
Oferta companiilor româneşti de stat pentru preluarea CEZ România a fost fundamentată pe baze comerciale
Pe de altă parte, Dan Drăgan a declarat că oferta companiilor româneşti de stat pentru preluarea CEZ România a fost fundamentată pe baze comerciale, iar un suflu nou în piaţă va fi bine primit.
„A fost o tranzacţie comercială; cu siguranţă că jucătorii, companiile din energie în care statul este acţionar, unele dintre ele sunt companii publice pe baze comerciale şi de proiecţie a business-ului, au făcut o ofertă în acest sens. Cu siguranţă a fost o etapă competitivă şi nu ne dorim decât ca, în momentul în care noul acţionar va conduce acele companii, va realiza planul de investiţii şi suntem convinşi că un nou suflu în piaţă şi competitivitatea vor fi bine primite”, a spus oficialul ministerial.
CEZ Group a aprobat vânzarea activelor sale din România către fondurile administrate de Macquarie Infrastructure and Real Assets („MIRA”), a anunţat compania pe 23 octombrie. Printre ofertele depuse la licitația pentru vânzarea activelor CEZ din România a fost şi una a companiilor de stat româneşti Hidroelectrica, Electrica şi SAPE, în consorţiu.
Activele implicate în tranzacţie constau în şapte companii, inclusiv reţeaua de distribuţie a energiei electrice, furnizarea de electricitate şi cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa de la Fântânele – Cogealac.
Încheierea tranzacţiei va fi supusă aprobării Autorităţii Europene Antitrust şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din România.
„CEZ rămâne activ în România, dezvoltându-şi portofoliul de servicii energetice. Vânzarea activelor CEZ din România către fondurile administrate de MIRA a fost aprobată de Consiliul CEZ Group la doar 13 luni de la demararea procesului de vânzare. CEZ Group şi MIRA au ajuns la un acord de vânzare care priveşte toate cele 3 segmente de afaceri incluse în tranzacţie: distribuţia de energie electrică, furnizarea de energie şi portofoliul operaţional de energie regenerabilă. Cele 7 companii vizate de tranzacţie sunt: Distribuţie Energie Oltenia, Ovidiu Development, Tomis Team, MW Team Invest, CEZ Vânzare, TMK Hydroenergy Power şi CEZ România. CEZ Group rămâne activ în România, concentrându-se pe activitatea de trading de energie (CEZ Trade) şi servicii energetice (High-Tech Clima)”, se arată în comunicatul cehilor.
Conform companiei, MIRA este cel mai mare administrator de infrastructură din lume şi este parte a Macquarie Group, o companie australiană de top 10 din punct de vedere al capitalizării de piaţă. În prezent, portofoliul său de investiţii cuprinde 12,4 GW de capacităţi de energie regenerabilă şi reţele de distribuţie a energiei electrice în Australia, Austria, Finlanda, Spania şi Statele Unite ale Americii.
CEZ este prezent pe piaţa românească încă din anul 2005, odată cu preluarea companiei de distribuţie a energiei electrice Electrica Oltenia SA. După procesul de separare a activităţilor (unbundling) încheiat cu succes în anul 2007, Distribuţie Energie Oltenia (fostă CEZ Distribuţie) asigură alimentarea cu energie electrică a şapte judeţe: Argeş, Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Teleorman şi Vâlcea. CEZ Vânzare este principalul furnizor de energie electrică din sud-vestul României, dar şi furnizor de gaze naturale, cu un portofoliu de clienţi casnici şi industriali care depăşeşte 1,4 milioane de clienţi. Grupul CEZ deţine în România şi cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, în zona Dobrogea, la Fântânele, Cogealac şi Grădina. Parcul Eolian a însemnat o investiţie de 1,1 miliarde de euro şi conţine 240 de turbine eoliene cu o putere totală instalată de 600 MW. Întreaga capacitate a Parcurilor Eoliene CEZ a fost pusă în funcţiune la sfârşitul anului 2012. Totodată, începând cu anul 2011, Grupul CEZ în România deţine în portofoliul său sistemul hidroenergetic de lângă Reşiţa, judeţul Caraş-Severin, format din 4 microhidrocentrale (Grebla, Crăinicel 1, Crăinicel 2 şi Breazova) şi amenajările hidro aferente de la Trei Ape, Gozna, Văliug şi Secu. Grupul CEZ a investit în reabilitarea complexului de hidrocentrale de la Reşiţa în scopul creşterii eficienţei, capacitatea de producţie ridicându-se de la 18MW la circa 22 MW după finalizarea procesului de modernizare.
