Ministerul Mediului, pe final de mandat în Guvernul Orban, dar și pe final de termen impus de lege, a finalizat proiectul de HG prin care sunt stabilite normele metodologice la Legea mirosurilor. Actul normativ se vrea foarte exact, dar este cam greu de măsurat mirosul urât, mai ales dacă luăm ca standard negativ pe ultima treaptă un câine ud, cotat, oficial, cu unul dintre cele mai respingătoare mirosuri. Oricum, legea, dar mai ales aplicarea ei, este foarte așteptată de către populație, pentru că se creează baza legală pentru protecția împotriva mirosurilor urâte.
Ministerul Mediului a pus în dezbatere publică proiectul de HG privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea nivelului de disconfort olfactiv și a conținutului Planului de gestionare a disconfortului olfactiv pentru activitățile care pot crea disconfort olfactiv
„Metodologia este destinată pentru utilizarea în evaluarea și gestionarea mirosurilor care provoacă efecte neplăcute și inacceptabile la nivel național, respectiv în evaluarea riscului asupra stării de sănătate în funcție de agentul cauzal și determinarea măsurilor aplicabile în vederea diminuării disconfortului olfactiv. Metodologia se adresează atât operatoriilor economici/titularii activităților care pot genera disconfort olfactiv, cât și autorităților administrației publice centrale și locale și publicului”, se arată în Nota de fundamentare.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 123/2020, planul de gestionare a disconfortului olfactiv se elaborează și se pune în aplicare de către operatorii economici/titularii activităților care pot genera disconfort olfactiv. De asemenea, autoritățile administrației publice locale trebuie să prevadă la elaborarea planurilor de urbanism și amenajarea teritoriului măsuri de prevenire și reducere a disconfortului olfactiv. Astfel, proiectul de act normativ supune spre aprobare conținutul planului de gestionare a disconfortului olfactiv pentru toate activitățile care pot crea disconfort olfactiv.
Hedonismul din tabel
De altfel, Ministerul Mediului a făcut și o listă cu principalele industrii care produc „mirosuri ofensatoare”: rafinării de petrol; turnătorii; fabricarea de hârtie; prelucrarea materialelor plastice; producția de îngrășăminte; fabricarea de ulei; fabricarea produselor farmaceutice; fabricarea detergenților; fabricarea tutunului; fabricarea zahărului; incinerarea deșeurilor; eliminarea deșeurilor; infrastructura de transport; fabricarea cauciucului (vulcanizare); tratarea apelor reziduale și a nămolului; fabricarea făinii de carne și oase; industria pescuitului (făină de pește, ulei de pește, produse din pește); prelucrarea alimentelor (prăjirea cafelei, prăjirea cepei, producerea de conserve, afumători, abatoare).
Documentul Ministerului Mediului se dovedește extrem de complex; a întocmit și un tabel cu „Scoruri hedonice pentru mirosurile zilnice”. Cel mai mare scor l-a primit pâinea proaspătă, cu un scor hedonic de 3,53 puncte; un scor aproape de zero l-a primit cartoful crud, semn că este percepută cu un miros neutru. Cel mai slab scor hedonic l-a primit lâna umedă, alături de mirosul de câine ud, de -2,28 puncte, semn că miros cel mai urât.
