Grupul rus Gazprom a anunţat că a depus o solicitare la un tribunal internaţional de arbitraj în care cere terminarea contractelor de furnizare şi tranzit de gaze naturale încheiate cu Ucraina, transmite Reuters, preluată de Agerpres. De remarcat, prin Ucraina trec majoritatea conductelor ce duc gazele ruseşti spre Europa. În plus, deşi România îşi asigură aproximativ 98% din consumul de gaze, în zilele foarte geroase importurile ajung să acopere şi 40% din necesarul de gaze. Iar singurul exportator în România este concernul rus Gazprom, ale cărui gaze tranzitează Ucraina. Odată că întreruperea contractelor de tranzit, va deveni o problemă alimentarea cu gaze a Europei, precum şi a României. Reamintim, la sfârşitul anului viitor oricum expira contractul de tranzit al gazelor ruseşti prin Ucraina.
„Negocierile cu compania ucraineană Naftogaz nu au dat niciun rezultat” şi, în consecinţă, Gazprom a depus documentele necesare la tribunalul internaţional de arbitraj de la Stockholm pentru terminarea contractelor de furnizare şi tranzit cu Naftogaz.
Directorul general de la Gazprom, Alexei Miller, a declarat reporterilor că grupul rus este gata să poarte negocieri cu compania ucraineană Naftogaz pe tema tranzitului gazelor naturale după expirarea actualului contract. „Gazprom este gata să negocieze cu Naftogaz pe tema tranzitului gazelor naturale după 2019. Cu toate acestea, Ucraina trebuie să motiveze fezabilitatea economică a tranzitului pe teritoriul său”, a subliniat Alexei Miller.
Ucraina este o ţară importantă pentru tranzitul gazelor naturale ruseşti spre Europa, unde Gazprom controlează aproximativ 35% din piaţa gazelor naturale.
Gazprom avertiza, încă de luna trecută, că va pune capăt contractelor cu Ucraina, după ce tribunalul internaţional de arbitraj de la Stockholm a decis că grupul rus trebuie să plătească companiei Naftogaz suma de 2,65 miliarde dolari, după o dispută de durată dintre cele două companii pe tema livrărilor de gaze naturale.
Discriminare la gaze
Pe de altă parte, documente UE dezvăluite abia acum arată că Rusia a folosit exporturile de gaze pentru a dezbina statele Uniunii Europene şi a influenţa Comisia Europeană. Documentele, citate de Telegraph, arată că Gazprom şi-ar fi folosit forţa pentru a exercita presiuni asupra statelor vulnerabile din estul Europei şi pentru a fragmenta piaţa energetică a Uniunii Europene prin politicile sale de preţuri. Germania, de pildă, ar fi primit o ofertă mult mai avantajoasă, pentru care costurile au fost plătite de statele est-europene.
Un document al Comisiei Europene, care a ajuns în posesia presei, arată că Gazprom a operat, practic, ca un instrument de politică externă al Kremlinului. Astfel, Bulgaria a fost tratată ca o colonie, ţara fiind complet dependentă de gazele ruseşti. Ar fi existat diverse forme de „şantaj şi intimidare” la adresa Guvernului de la Sofia.
Aceleaşi documente arată că Polonia a fost obligată să plătească un preţ exorbitant pentru gaze – 350 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, faţă de 200 de dolari, cât a plătit Germania.
Motivul ar fi fost acela că Polonia trebuia pedepsită pentru că a refuzat să cedeze controlul asupra unei părţi din infrastructura sa de transport a gazelor ruşilor, în vreme ce Guvernul de la Berlin a fost un apărător constant al intereselor Gazprom.
Şi statele baltice ar fi fost tratate diferit, în funcţie de relaţiile lor cu Moscova. Un alt document arată că Gazprom a încercat să blocheze vânzările de gaze în Slovacia, Polonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Estonia, Republica Cehă şi Bulgaria pentru a „segmenta piaţa comună pe baza frontierelor naţionale”
În plus, situaţia ar fi fost foarte bine cunoscută la Bruxelles, dar CE ar fi preferat să „închidă ochii” pentru a ajunge la un acord cu Moscova, încălcând, astfel, reglementările europene. Comisia chiar ar fi promis reprezentanţilor Gazprom că îşi pot continua politica de preţuri, chiar dacă aceasta contravine reglementărilor europene-
„Statele est-euroepene au fost tratate de Comisia Europeană ca şi cum nu ar fi fost ţări membre UE”, afirmă expertul american Alan Riley, citat de Telegraph.
Bruxellesul satisfăcut
De remarcat, în 2017, exporturile de gaze ale Gazprom spre Europa şi Turcia au crescut cu 8,1%, la nivelul record de 193,9 miliarde de metri cubi (mc), în pofida eforturilor Europei de a-şi reduce dependenţa faţă de furnizările de energie din Rusia.
Pentru a-şi păstra cota de piaţă, Gazprom a încheiat acorduri cu marii săi clienţi şi a respectat reglementările UE. Surse de la Gazprom au declarat că firma şi-a învăţat lecţia în urma divergenţelor cu UE.
În aprilie 2015, Comisia a transmis o Comunicare privind obiecţiunile, în care şi-a exprimat opinia preliminară, potrivit căreia Gazprom a încălcat normele antitrust ale UE, aplicând o strategie globală de compartimentare a pieţelor de gaze din Europa Centrală şi de Est (CEE). În martie 2017, Comisia Europeană s-a declarat satisfăcută de angajamentele prezentate de Gazprom faţă de preocupările Executivului comunitar în materie de concurenţă în ceea ce priveşte pieţele gazelor din CEE.
Angajamentele asumate de Gazprom îndeplinesc obiectivele fixate de UE în ceea ce priveşte problemele de concurenţă menţionate, asigurându-se că: restricţiile de a revinde gazele peste hotare sunt eliminate o dată pentru totdeauna şi că se va facilita acest flux transfrontalier de gaze pe pieţele de profil din Europa Centrală şi de Est; preţurile gazelor naturale din CEE reflectă preţuri de referinţă concurenţiale şi Gazprom nu poate recurge la niciun avantaj referitor la infrastructura de gaze naturale pe care l-a obţinut de la clienţi prevalându-se de poziţia sa pe piaţa aprovizionării cu gaze, consideră CE.
Potrivit adjunctului directorului Gazprom, Alexander Medvedev, cererea solidă din Europa pentru gazele naturale din Rusia vor ajuta compania să menţină exporturile de gaze la actualul nivel.
“Cred că vom avea exporturi de aproximativ 190 miliarde mc pe an, deşi, evident, ele sunt influenţate de starea vremii. Exporturile de gaz rusesc spre Europa au scăzut cu doar 3% în ianuarie 2018, în pofida vremii mai calde. Până în 2025, Europa va avea nevoie de încă 50 miliarde mc de gaze importate şi până în 2035, de încă 75 miliarde mc. Cred că aceste cifre sunt suficient de atractive pentru întreaga industrie a gazelor naturale şi pentru investitori”, a explicat Medvedev.
Oficialii Uniunii Europene sunt decişi să diversifice sursele de aprovizionare cu energie şi să reducă dependenţa de Rusia şi, în acest sens, promovează extinderea porturilor capabile să primească nave care transportă gaze naturale lichefiate din SUA.
Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, precum şi gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, via Marea Baltică.
Companiile româneşti nu au contracte de import încheiate direct cu Gazprom, ci cu două firme intermediare: Imex Oil, o subsidiară a grupului rus Conef, şi WIEE, un joint-venture între Gazprom şi nemţii de la Wintershall.
