Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță (foto), a declarant, în cadrul conferinţei „Cărbunele – trecut, present şi viitor în industria energetică”, organizat de cotidianul Puterea, că necesarul de investiții pentru modernizarea sectorului de cărbune din România se ridică la două miliarde de euro. Acesta a precizat totodată că Legea regenerabilelor ar putea fi aprobată de Parlament în februarie. În plus, ministrul subliniază că nu va renunța niciodată la mixul energetic.
„Cu două miliarde de euro am putea să modernizăm tot ceea ce înseamnă centrale termice în România. La acestea se adaugă și proiectul de un miliard de euro pentru un grup nou de 600 de MW la Rovinari, pentru care și-au exprimat interesul investitorii chinezi”, a spus Niță.
Potrivit acestuia, Departamentul pentru Energie nu a renunțat la planul de reorganizare a sectorului producției de energie în mai multe companii care să utilizeze un mix de resurse energetice.
„Nu am renunțat și n-o să renunț niciodată la mixul energetic”, a subliniat ministrul, întrebat care sunt planurile sale în acest sens. El a mai spus că legea holdingului, un act normativ așteptat de mai mulți ani, ar putea fi aprobat de Parlament până la finele lunii februarie. „Crearea mixului energetic este o variantă. Mai am și alte variante, dar o să vi le spun la momentul oportun”, a adăugat ministrul.
Departamentul pentru Energie și-a propus reorganizarea sectorului producției de energie în mai multe companii care să producă electricitate dintr-un mix de resurse, nu doar din una singură, așa cum se întâmplă acum.
În acest moment, sectorul producției de energie de stat este împărțit în mari producători care folosesc apa — Hidroelectrica, sursele nucleare — Nuclearelectrica, cărbunele — Complexul Energetic Oltenia și Complexul Energetic Hunedoara, centrale pe gaze — Electrocentale București.
Hidroelectrica și Electrica vor fi listate la bursă în iunie, iar CE Oltenia în octombrie
Oficialii Departamentului pentru Energie spun că instituția este în grafic în ceea ce privește angajamentele luate în fața Fondului Monetar Internațional, iar în acest an vor fi listate la bursă Hidroelectrica, Electrica și Complexul Energetic Oltenia.
”Suntem în grafic cu tot ceea ce ne-am angajat. În iunie vom lista Hidroelectrica și Electrica, iar Complexul Energetic Oltenia va fi listat în octombrie. Cu siguranță veți avea profit dacă veți investi în aceste companii”, a spus Niță.
El a afirmat că anul trecut a fost unul de succes pentru strategia de listări, după cele trei listări reușite ale Romgaz, Nuclearelectrica și unui pachet suplimentar de acțiuni Transgaz.
Întrebat dacă momentul listărilor este cel mai bun, în condițiile în care piețele financiare externe nu și-au revenit din criză, Niță a răspuns: ”Da, companiile românești trebuie să-și deschidă capitalul și pentru micii investitori, și pentru marii investitori. Banii vor fi folosiți în retehnologizări. Toți banii rezultați din vânzările pe bursă rămân în companii”.
Niță a susținut că, în acest fel, companiile vor câștiga încrederea piețelor și vor primi mai ușor credite de la bănci.
”Avem datoria, ca români, ca aceste companii să devină cele mai importante din regiune”, a mai spus ministrul.
La rândul său, directorul general al Complexului Energetic Oltenia, Laurențiu Ciurel, a precizat, la același eveniment, că a solicitat listarea companiei pe care o conduce în octombrie, pentru a nu fi cotată pe piața de capital în același timp cu celelalte două.
”Nu trebuie să ne canibalizăm cu listările, pentru că vorbim de bani de pe aceeași piață. Din acest motiv, noi ne vom lista în toamnă, mai târziu decât ceilalți”, a precizat șeful CE Oltenia.
Toamna trecută, Guvernul a listat la bursă, în septembrie, un pachet de 10% din Nuclearelectrica, această companie devenind primul producător de energie de stat din România cotat pe piața de capital.
În noiembrie, un pachet de 10% din producătorul de gaze Romgaz a fost listat la Bursa de Valori București și, alternativ, pe piața de capital de la Londra.
Legea regenerabilelor ar putea fi adoptată în Parlament în februarie
Ministrul delegat pentru Energie a mai spus că Legea de aprobare a Ordonanței de Urgență 57/2013, retrimisă de președintele Traian Băsescu în Parlament în urmă cu o săptămână, ar putea fi adoptată de Legislativ în procedură de urgență până în luna februarie.
”Nu trebuie ca această lege să stea prea mult în Parlament, altfel marii consumatori industriali vor avea probleme serioase”, a precizat Niță.
În urmă cu o săptămână, președintele Traian Băsescu a retrimis Parlamentului spre reexaminare Legea pentru aprobarea OUG 57/2013 care prevede amânarea acordării unui număr de certificate verzi pentru producătorii de energie regenerabilă, motivând că aprobarea acestui act normativ fără prenotificarea Comisiei Europene cu privire la modificarea schemei de ajutor de stat „este inoportună și expune România unor sesizări prealabile pentru încălcarea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene”.
În replică, Departamentul pentru Energie susține că a prenotificat Comisia cu privire la aceste modificări, urmând să trimită noi date la Bruxelles după aprobarea Legii.
Cererea de reexaminare a Legii pentru aprobarea OUG 57/2013 din sectorul energiei regenerabile, transmisă Parlamentului de șeful statului, conține informații eronate, potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie.
CE Oltenia vrea să cumpere hidrocentrale
Directorul general, Laurențiu Ciurel, spune că societatea Complexul Energetic Oltenia SA vrea să-și formeze un mix de resurse pentru producția de energie și urmărește ca, pe viitor, să achiziționeze hidrocentrale.
„Intenția noastră este să facem lobby, astfel încât să putem prelua, prin achiziții, capacități hidro, prin care să ne realizăm vârfurile de sarcină. Intenția noastră asta este: să avem un mix de energie”, a spus Ciurel.
Hidrocentralele pot fi pornite și oprite foarte ușor, spre deosebire de termocentralele pe cărbune, astfel că centralele pe apă pot realiza foarte bine echilibrarea producției de energie a unei companii.
Mariana Câmpeanu: 40.000 mineri au plecat de la CNH în ultimii 23 de ani
Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat că peste 40.000 de salariaţi ai Companiei Naţionale a Huilei (CNH) au părăsit compania în perioada 1990-2013, numărul acestora reducându-se de la 54.000 la sub 6.000 în prezent. Ministrul a vorbit totodată şi de problemele actuale din sector.
„Avem mari probleme cu securitatea muncii în mine. O redeschidere de mină impune riscuri mai mari”, a menţionat ministrul Mariana Câmpeanu.
De altfel, datele statistice de după 1990 arată că un accident din trei se înregistrează numai în industria extractivă şi circa 60% din totalul accidentelor din această industrie au loc în Valea Jiului.
La rândul său, ministrul pentru Energie, Constantin Niţă, a subliniat planurile instituţiei privind modernizarea unor termocentrale, între care Mintia, Turceni, dar şi patru mine viabile ale Complexului Energetic Hunedoara, care nu au mai fost modernizate din anul 1992.
„Cărbunele va rămâne o sursă importantă. România, în 20-30 de ani, nu se va putea dispersa de această resursă energetică”, a punctat ministrul Constantin Niţă.
Compania Naţională a Huilei a funcţionat până în decembrie 2012, având în subordine minele de cărbune din Valea Jiului. În perspectiva formării Complexului Energetic Hunedoara, exploatările de huilă au fost împărţite în mine viabile şi neviabile. Minele rentabile – Lupeni, Lonea, Livezeni şi Vulcan – au fost incluse, ulterior, în Societatea Naţională a Huilei, care a fost absorbită, pe parcursul anului 2013, de Complexul Energetic Hunedoara.
Celelalte mine, apreciate ca neviabile – Uricani, Paroşeni şi Petrila – fac parte din Societatea Naţională Închideri Mine Valea Jiului şi vor fi închise operaţional până în anul 2018.
Numărul angajaţilor existenţi în sectorul minier înainte de 1989 erau mult mai mari decât arată cifrele din prezent. Astfel, numărul persoanelor care lucrau direct în industria mineritului înainte de 1989 era de 350.000. Alte 700.000 de persoane depindeau indirect de această activitate. După anul 1998, numărul minerilor s-a diminuat considerabil, ajungând la aproximativ 70.000 de persoane în 2003, din cauza închiderii minelor considerate neviabile. În ultimul deceniu, în companiile miniere deţinute de stat au mai rămas doar circa 20.000 de persoane, majoritatea fiind angajaţi în sectorul de cărbuni.
Altfel spus, odată cu scăderea cererii de cărbune a scăzut şi numărul de salariaţi pe ramură, astfel că în anul 1997 erau 129.500 de salariaţi, iar în anul 2010 era de 21.724 de salariaţi.
În România există, la ora actuală, 14 regiuni miniere, unde un număr de 155 localităţi depindeau, la data încetării activităţii miniere, în proporţie mai mare de 50% de veniturile asigurate din activitatea minieră derulată pe aria geografică a acestora.
Specialiştii din domeniu spun că numărul minelor care prezintă interes pentru investitori ar fi de aproape 30. Un beneficiu direct al redeschiderii minelor ar fi crearea de locuri de muncă. Într-o mină ar putea lucra între 500 şi 1.500 de oameni.
De asemenea, în perioada 1990-2006, statul a cheltuit pentru susţinerea sectorului minier (cărbune, minereu şi nemetalifere) circa 6,3 miliarde dolari, pe subvenţii pe produs, subvenţii pentru protecţia socială şi investiţii. Între 2007-2009, ajutorul de stat acordat doar pentru industria carboniferă (subvenţii pe produs şi subvenţii pentru protecţia socială) pentru huilă a fost de un miliard de lei şi alocaţii de capital pentru lignit de 119,3 milioane lei.
