Nemţii remarcă economia românească

România are una dintre cele mai dinamice rate de creştere din Uniunea Europeană, ceea ce este de remarcat în astfel de vremuri grele, susţine ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schauble. Pe de altă parte, acesta este de părere că autorităţile de la Bucureşti nu trebuie să depăşească pragul de îndatorare de 40% din PIB.

„România are una dintre cele mai dinamice rate de creştere din UE şi asta este de remarcat în astfel de vremuri grele. Îndatorarea, şi vorbesc în calitate de ministru de Finanţe, de sub 40% din PIB trebuie păstrată, nu trebuie să o puneţi în pericol”, a explicat Wolfgang Schauble, care a participat, la Bucureşti, la conferinţa „România: oportunităţi de investiţii într-o economie globală plină de provocări”.

Acesta s-a referit şi la faptul că România are un şomaj scăzut, în anumite regiuni chiar zero, dar a remarcat problemele pe care atât ţara noastră, cât şi alte state europene, le are cu şomajul în rândul tinerilor.

„Vă recomand modelul educaţional profesional dual, unul dintre cele mai importante modele educaţionale în Germania. Diploma nu trebuie să fie numai universitară. Toate diplomele trebuie să se bucure de apreciere, iar această diversitate se poate obţine prin învăţământul dual”, a afirmat ministrul german al Finanţelor.

El a reamintit faptul că Germania este partenerul comercial numărul unu al României şi a menţionat că schimburile comerciale sunt în creştere, iar investiţiile sunt semnificative. În acest context, oficialul german a recomandat autorităţilor române să nu permită apariţia unor conflicte între investitorii străini şi cei români şi nici între marile companii şi IMM-uri.

„Este foarte important să se evite o discriminare legată de conflictul între investitorii străini şi cei români. Nu trebuie să apară un conflict nici între marii investitori şi cei mici, pentru că dinamica economiei este dată de IMM-uri, dar şi IMM-urile au nevoie de marii investitori. Criza a demonstrat asta”, a subliniat ministrul german al Finanţelor.

Potrivit acestuia, Germania încearcă să sprijine ţara noastră pentru a deveni un loc şi mai atractiv pentru investitori, iar, în acest context, autorităţile germane oferă, prin banca KfW Group, echivalentul Eximbank, consultanţă celor din România pentru înfiinţarea băncii de dezvoltare.

Pe de altă parte, Wolfgang Schauble a sfătuit oficialii români să accelereze absorbţia fondurilor europene şi să acceseze planul Juncker pentru a recupera decalajele faţă de ţările dezvoltate din UE.

„Trebuie să sprijinim investiţiile acolo unde sunt încă decalaje din punct de vedere economic. Nu vrem să mărim decalajele. Europa va fi cu atât mai puternică pe cât disparităţile vor fi eliminate”, a mai spus oficialul german.

Europa nu se află într-o situaţie prea bună

Europa nu se află într-o situaţie prea bună, există probleme de comunicare între instituţiile europene, fapt care s-a reflectat inclusiv în decizia Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană, semn că există nemulţumiri comune ale cetăţenilor din mai multe state europene, susţine ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schauble.

„Europa nu se regăseşte în cea mai bună situaţie. Problema de bază este că oamenii nu înţeleg prea bine ce înseamnă Europa pentru ei. Faptul că punţile dintre instituţii şi cetăţeni sunt greu de identificat s-a văzut şi în decizia britanicilor de a părăsi Uniunea Europeană, care este de regretat, dar reprezintă şi un semnal de alarmă. Este şi expresia unor nemulţumiri comune, împărtăşite de cetăţeni din mai multe state. Europa trebuie să vină cu măsuri palpabile pentru a demonstra că problemele se pot rezolva, însă doar dacă rămânem uniţi”, a mai spus Wolfgang Schauble.

El a reamintit, în acest context, şi problema migraţiei care a arătat, anul trecut, „cât este de fragilă unitatea europeană” şi cât de uşor se pot face greşeli.

„Aceste lucruri nu pot fi rezolvate decât în comun. Trebuie să colaborăm, astfel încât traficanţii de migranţi, care sunt cei mai răi, să fie opriţi”, a subliniat oficialul german.

Ministrul german a vorbit, în cadrul conferinţei, şi despre politica de vecinătate, care reprezintă, de asemenea, o provocare europeană şi implică responsabilitatea tuturor statelor membre, având în vedere ameninţările mult mai difuze.

„Vorbim despre modificările care au loc în economia mondială. Nu putem fi de succes decât împreună. Ne trebuie o uniune energetică, trebuie să cooperăm în toate zonele digitale, competitivitatea în piaţa comună nu va putea fi menţinută la nivel înalt dacă nu cooperăm”, a mai subliniat oficialul german.

Totodată, ministrul german a vorbit şi despre piaţa muncii şi necesitatea şcolarizării forţei de muncă, despre continuarea consolidării Uniunii monetare, a Uniunii bancare şi avansarea demersurilor cu privire la crearea Uniunii pieţelor de capital.

Referitor la decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, Wolfgang Schauble a precizat că toată lumea regretă decizia luată, însă este decizia britanicilor, iar Uniunea Europeană nu trebuie să trateze cu flexibilitate Brexitul.

„Trebuie să le spunem că, dacă vor să facă parte din piaţa comună, trebuie să respecte toate regulile. Nu trebuie să dăm dovadă de prea multă flexibilitate, vrem să diminuăm pierderile, dar trebuie să dăm dovadă de coeziune în Europa şi să menţionăm că regulile sunt valabile pentru toţi”, a precizat ministrul german al Finanţelor.

Ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schauble, a participat, la Bucureşti, la conferinţa „România: oportunităţi de investiţii într-o economie globală plină de provocări”. „La insistenţa ministrului Finanţelor din România am spus că pe vremea asta minunată pornesc către Bucureşti”, a glumit Schauble.

La conferinţă au fost prezenţi 150 de reprezentanţi ai preşedinţiei şi Guvernului României, ai altor instituţii naţionale, precum şi ai instituţiilor financiare internaţionale, ai Băncii Naţionale şi băncilor comerciale, ai mediului de afaceri, fondurilor de investiţii şi ai pieţei de capital.

România trebuie să ajungă la dezvoltare reală

România trebuie să transforme creşterea economică înregistrată începând din 2011 în dezvoltare reală, a declarat premierul Dacian Cioloş.

Prezent la dezbaterea „România: oportunităţi de investiţii într-o economie globală plină de provocări”, şeful Executivului a amintit că ţara noastră a avut o evoluţie economică bună după ce a trecut prin criza din perioada 2008-2009 şi după aderarea la Uniunea Europeană în 2007.

„Din 2011 încoace resimţim creşterea economică, cel puţin dacă ne uităm la cifre, dar o vedem şi în crearea de noi locuri de muncă, o vedem şi în dezvoltarea oportunităţilor de investiţii. Deci, o creştere economică bună, dar în continuare facem faţă la anumite decalaje regionale, între regiunile din România, decalaje economice între diferitele categorii de populaţie şi, nu întâmplător, în acest sens am venit anul acesta cu acel program antisărăcie, tocmai în ideea de a lua măsuri integrate şi pe termen lung pentru a reduce aceste decalaje. În continuare mai avem de rezolvat şi decalajele între mediul rural şi mediu urban, decalaje accentuate şi de migraţia forţei de muncă din România mai ales în Europa de Vest, Europa de Sud-Vest. Deci, suntem într-un paradox în România, în care, pe de-o parte, înregistrăm de câţiva ani creştere economică şi acum provocarea este cum să transformăm această creştere economică în dezvoltare reală, care să se resimtă atât în reducerea decalajelor între regiuni, cât şi între diferitele categorii sociale sau între sat şi oraş”, a afirmat Dacian Cioloş la această dezbatere.

Premierul a explicat că Guvernul a avut ca obiectiv asigurarea predictibilităţii politicilor economice şi fiscale.

„Modul în care am abordat politicile economice în acest an a fost acela de a asigura predictibilitate politicilor economice, politicilor fiscale şi, în acelaşi timp, de a antama anumite reforme care nu numai să nu afecteze creşterea economică, ci chiar să o stimuleze, dar care să permită, să canalizeze această creştere economică şi spre dezvoltare. Sau, altfel spus, spre o mai bună eficienţă a utilizării, a canalizării acestei creşteri economice spre dezvoltare. Şi aici am început anumite lucruri, dar care cu siguranţă vor trebui continuate în anii următori, şi anume o creştere a eficienţei acţiunii statului în relaţia cu mediul de afaceri şi în politica distributivă, să spun aşa, în politicile sociale”, a mai afirmat Cioloş.

El a adăugat că, totodată, este necesară o continuare a luptei împotriva corupţiei cu „o focalizare, în anii următori, mai mult pe prevenţie şi pe educaţie”.

„Cred că nu este suficient să avem justiţia care să lupte împotriva corupţiei. Cu toţii, dacă înţelegem că corupţia duce la sărăcie cronică, avem de schimbat multe lucruri în comportamentul nostru şi cu siguranţă aceste măsuri de luptă împotriva corupţiei ar putea duce şi la o eficienţă a acţiunii statului în economie şi în relaţie cu cetăţenii. Din această perspectivă, noi am început cu acţiuni probabil mai mici sau mai nesemnificative, în aparenţă, şi anume măsuri de reducere a birocraţiei, de simplificare a legislaţiei, de clarificare a legislaţiei. Însă aceste măsuri, în anii care vin, trebuie dublate cu susţinere politică în mod foarte clar. Trebuie dublate şi de o reformă a administraţiei publice pentru mai multă eficienţă în administraţie şi pentru o orientare spre rezultat şi spre cetăţean. Această reformă a administraţiei publice nu se va putea face fără o depolitizare care pentru mine nu înseamnă o eliminare a politicului din relaţia cu administraţia, ci o clarificare şi o delimitare clară a relaţiei dintre politic, politicul guvernamental, şi administraţia publică „, a mai declarat premierul.

Referindu-se la intervenţia statului în relaţia cu mediul economic, el a subliniat că Guvernul a continuat, în acelaşi timp, măsurile de guvernanţă corporativă, care să ducă la „o creştere a eficienţei acţiunii statului, statul ca acţionar majoritar în companii cu capital de stat, dar care acţionează pe piaţă”.

„Aici, la fel, dacă vom înţelege că aceste companii unde statul are încă capital majoritar – în domeniul energetic, în domeniul infrastructurii (…) în general infrastructură importantă pentru mediul de afaceri. Deci, eficienţa acţiunii statului în funcţionarea acestor companii înseamnă nu doar o valorificare a capitalului statului în aceste companii, dar înseamnă şi creare de oportunităţi pentru dezvoltarea mediului de afaceri în România şi pentru atractivitatea mediului de afaceri”, a susţinut Cioloş.

Premierul a menţionat şi măsurile fiscale luate de Guvern, dând ca exemplu domeniul IT, şi a vorbit despre rolul interacţiunii între mediul de afaceri din diaspora românească şi IMM-urile din ţară şi de importanţa reducerii şomajului.

Situaţie macroeconomică foarte bună

România se află într-o situaţie macroeconomică foarte bună, cu o creştere economică estimată la 4% anual, pe termen mediu, însă există şi riscuri, atât externe, cât şi interne, printre cele din urmă numărându-se faptul că cererea internă este mai mare decât oferta internă, susţine ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu.

„Reforme importante au avut loc în acest an şi acestea constituie temelia pentru o creştere economică solidă în viitor. Prognozele arată o creştere în jur de 4% sau chiar peste 4% pe termen mediu. În cazul investiţiilor, prognozăm o creştere de 7%, ca medie anuală, în timp ce exporturile, până în 2020, vor creşte cu o rată medie anuală de 9%”, a precizat, la rândul său, Anca Dragu, în cadrul conferinţei „România: oportunităţi de investiţii într-o economie globală plină de provocări”.

Potrivit acesteia, există şi riscuri la adresa economiei româneşti, atât externe, cât şi în plan intern.

„Desigur, există şi riscuri – şi nu le ignorăm – atât din plan extern, cât şi interne. Vedem un risc moderat legat de Brexit şi, de asemenea, un risc moderat legat de o creştere economică mai redusă decât cea anticipată în cazul anumitor parteneri comerciali ai României, dar şi riscuri legate de apropierea României de zone de conflict. Pe plan intern, riscurile sunt legate de faptul că cererea internă este mai mare decât oferta internă, de întârzierile în implementarea reformelor structurale şi de eventualitatea unor blocaje în finanţarea proiectelor de investiţii. Din toate aceste motive, considerăm că am pus bazele unei creşteri puternice şi am întreprins măsuri proactive pentru a limita aceste riscuri”, a explicat ministrul Finanţelor.

În context, Anca Dragu a reamintit performanţele înregistrate de economie în acest an, respectiv o creştere economică de 5,2% în primul semestru, cea mai mare din UE, majorarea investiţiilor în aceeaşi perioadă cu 7,4%, investiţii străine directe de 2,7 miliarde de euro în primele opt luni ale anului, cea mai mare valoare de după criză, şi avansul de 6,6% al exporturilor către ţările membre ale UE, tot la opt luni, printre cele mai mari dinamici din UE.