Producţia de energie electrică din surse regenerabile este în creştere în Germania şi a ajuns la 31% din total în prima jumătate a anului. Dacă în acest calcul nu intră şi energia produsă în hidrocentrale mari, energia electrică obţinută din surse regenerabile înseamnă 27% din total, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când ponderea a fost de 24%. În România, sursele regenerabile de energie acoperă aproximativ 40% (din care eolian şi fotovoltaic – circa 10%). Producţia de energie din surse regenerabile este importantă, în contextul în care Europa încearcă să reducă dependenţa faţă de gazele importate din Federaţia Rusă.
Energia solară şi eoliană a urcat, în Germania, la 17% din totalul energiei generate, în comparaţie cu anii trecuţi, când nu depăşea 13%, potrivit datelor organizaţiei Renewables International.
Producţia de energie electrică generată cu ajutorul panourilor solare în Germania a crescut în prima jumătate a acestui an cu 28% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, producţia de energie eoliană a urcat cu 19% în primele şase luni, în comparaţie cu acelaşi interval din 2013.
În Germania, cea mai mare parte a producţiei de energie electrică se bazează pe cărbune. Cu toate acestea, în prima jumătate a anului, consumul de lignit a scăzut cu 4% faţă de aceeaşi perioadă din 2013. În ceea ce priveşte energia produsă pe baza gazelor naturale, aceasta a scăzut cu 25%, în timp ce producţia obţinută în unităţi nucleare a fost mai mică cu 2%.
De remarcat, Statele Unite produc o cantitate mai mare de energie din surse regenerabile decât Germania, însă volumul energiei verzi raportat la totalul de energie produs este mai mic. Astfel, energia eoliană a însemnat 4% din totalul generat în 2013 în SUA, energia solară 0,23%, iar energia geotermală 0,41%, potrivit statisticilor administraţiei americane.
Atât Guvernul, cât şi populaţia germană au făcut mereu eforturi pentru conservarea mediului înconjurător. În condiţiile în care, în prezent, Germania trebuie să importe din Rusia o treime din necesarul de petrol şi gaze, sursele regenerabile de energie sunt din ce în ce mai exploatate, pentru a reduce dependenţa faţă de importuri.
Totuşi, agresivitatea cu care Germania a început să investească în energie regenerabilă, în detrimentul celei nucleare, a împins costurile pentru electricitate la niveluri uriaşe şi ”a distrus” schema de sprijin pentru investiţii în acest domeniu, avertizează Agentia Internaţională pentru Energie (AIE).
„Faptul că preţurile la electricitate din Germania sunt printre cele mai mari din Europa ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă. Tranziţia la energie care nu se mai bazează pe carbon are nevoie de acceptare în rândul populaţiei, iar preţurile la electricitate pentru firme trebuie să rămână la un nivel sustenabil”, au precizat specialiştii AIE.
Strategia Germaniei, cunoscută sub numele de Energiewende, are ca scop creşterea surselor regenerabile la 50% până în 2030 şi la 80% până în 2050, ceea ce reprezintă o uriaşă provocare pentru o ţară care are un sector industrial extrem de dezvoltat.
Ministrul Mediului, Peter Altmaier, a menţionat că aceste costuri ar putea creşte la un trilion de euro până în 2039, deşi această sumă ar putea scădea la 700 miliarde de euro, după eliminarea tarifului care încurajează folosirea energiei regenerabile (schema support prin tarif fix). Totuşi, cifrele uriaşe au început să alarmeze populaţia, în timp ce companiile din industrie se tem că, dacă Germania sa va baza tot mai mult pe forţa vântului, în special în zona Mării Nordului, acest lucru se va dovedi a fi exorbitant şi va determina o criză energetică.
„Nu există suficiente cabluri pentru a duce electricitatea de la aceste centre industriale în regiunile Ruhr şi Rin. Sistemul din Germania este stricat, din punct de vedere structural”, se arată într-un raport realizat de Macquarie.
Costurile cu electricitatea au crescut cu 11% în ultimul an, în parte pentru a finanţa subvenţiile pentru energia solară şi eoliană. Însă acest lucru nici măcar nu creează locuri de muncă, în condiţiile în care firmele din China au acaparat piaţa, iar „pionierii” din Germania au dat faliment.
Agenţia Internaţională pentru Energie a mai precizat că rezervele pentru generatoare se vor termina până în 2015, ceea ce va duce la numeroase pene de curent. În plus, decizia Berlinului de a închide patru reactoare nucleare a dus la creşterea importului de cărbune superior.
De remarcat, conform Eurostat (biroul de statistică al Uniunii Europene), în anul 2012, 12,4% din consumul final brut de energie în Germania era reprezentat de energia „verde”, în condiţiile în care, în anul 2020, acesta trbuie să ajungă la 18%. În acelaşi an, în România, 22,9% din consumul brut de energie era reprezentat de sursele regenerabile, iar media UE era de 14,1%. Până în anul 2020, media UE trebuie să ajungă la 20%, iar în România – la 24%.
În ceea ce priveşte producţia, 23,6% din totalul producţiei provenea în Germania, în anul 2012, din surse regenerabile (20,9% în 2011), în condiţiile în care media UE a fost de 23,5% (21,7% în 2011). În România, datorită hidrocentralelor mari, dar şi investiţiilor în centrale eoliene, în special, 33,6% din producţie era „verde” (31,1% în 2011)
La nivelul Uniunii Europene, la sfârşitul anului 2013, erau instalate centrale eoliene cu o putere de 117.300 MW (dintre care 6.600 MW offshore). În cursul anului 2013 au fost instalate 11.159 MW capacităţi eoliene (reprezentând investiţii între 13 şi 18 miliarde de euro), ceea ce reprezintă o diminuare cu 8% faţă de capacităţile instalate în anul 2012.
În anul 2012, Germania a instalat capacităţi eoliene de 2.297 MW, iar în 2013 – 3.238 MW, ceea ce a condus la o capacitate totală eoliană de 33.730 MW la sfârşitul anului trecut. România a instalat, în 2012, 923 MW, iar în 2013 – 695 MW, ceea ce a condus la o capacitate totală instalată de 2.599 MW la sfârşitul anului trecut.
