Poluarea din cele mai mari 5 orașe din România, dar și o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), a făcut ca ministrul Mediului „să bage în ședință” primarii acestor localități. Toți edilii au răspuns apelului ministrului, mai puțin primarul Capitalei, care a lipsit. Culmea este că din cauza poluării din București, România a fost condamnată de CJUE, iar fără măsuri de îndreptare a situației, ne așteaptă penalități serioase. Ministrul Mediului a ținut să precizeze că nu i se pare corect ca aceste amenzi să fie plătite de cetățeni, iar responsabilii care nu au făcut nimic vor fi trași la răspundere.
Ministrul Tánczos Barna și secretarul de stat Ionuț Sorin Banciu au participat astăzi la o videoconferință la care au fost invitați primarii orașelor care se află în procedură de infringement pe calitatea aerului: București, Cluj-Napoca, Iași, Brașov, Timișoara, a anunțat Ministerul Mediului pe pagina sa de Facebook. Discuțiile s-au concentrat în jurul problemelor legate de calitatea aerului care vor apărea în marile orașe odată cu începerea sezonului rece și punerea în funcțiune sistemelor de termoficare din aceste aglomerări urbane.
„Regret că tocmai Bucureștiul nu are reprezentare la nivel de Primar General la această întâlnire importantă despre calitatea aerului în marile orașe în sezonul rece. Cu atât mai mult cu cât Bucureștiul stă cel mai prost la acest capitol, iar pe PM10 și pe NOX, nu am avansat deloc și suntem deja cu sentință de obligare la anumite măsuri care nu au fost luate la timp și la care Capitala nu s-a conformat. Este posibil să fim penalizați de Comisia Europeană. Dar avem și orașe cu rezultate foarte bune, cum e cazul municipiului Cluj-Napoca, unde Planul Integrat pentru Calitatea Aerului a fost aprobat, s-au luat și măsuri și se văd deja primele semne de reducere a poluării. Acolo lucrurile merg în direcția bună, dar este nevoie în continuare de eforturi susținute. Constatăm astfel că măsurile care sunt gândite pe termen mediu și lung și sunt puse în practică, aduc rezultate foarte bune, reflectate în cifrele măsurătorilor pe calitatea aerului”, a declarat ministrul Barna Tánczos.
Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, a ținut să precizeze câteva dintre măsurile luate pentru îmbunătățirea calității aerului din oraș: reducerea numărului de benzi de circulație din zona centrală și înlocuirea acestora cu linii de transport în comun sau pistă de biciclete, achiziția de mijloace de transport public electrice, reducerea cu 50% a taxelor pentru clădirile verzi, peste 200 de hectare de parcuri care sunt în diverse faze de finanțare și realizare. De asemenea, edilul a amintit de #VinereaVerde, inițiativă la care au aderat foarte mulți clujeni, precum și de proiectul de pietonalizare completă a zonei centrale.
A fost rândul primarului de Iași, Mihai Chirica, care a arătat că din monitorizările privind calitatea aerului, a rezultat că nu au mai fost depășiri în anul în curs sau nu au mai fost depășiri peste pragul limită. În ceea ce privește planul privind calitatea aerului, acesta este aprobat, edilul subliniind măsurile care au fost luate sau urmează a fi implementate: achiziția parcului de vehicule electrice–autobuze și tramvaie, introducerea de benzi unice pentru transportul public, construirea pistelor pentru biciclete. Mihai Chirica a declarat că au venit deja primele 12 tramvaie, urmează să vină alte 6 până la sfârșitul acestui an, iar până la finalul anului viitor, vor fi aduse diferența până la 32; autobuzele electrice vor fi livrate începând cu anul 2022.
Totodată, administrația locală ieșeană a investit în spații verzi, s-a reușit reactivarea unor spații din jurul blocurilor, precum și modernizarea CET-urilor pentru reducerea emisiilor de azot.
„Eu sunt îngrijorat de această valoare medie anuală de 37 de micrograme, față de 40 limita maximă admisă. Vine perioada de iarnă, se dă drumul la centralele termice din apartamente și, inevitabil, aceste valori vor crește. Chiar dacă în perioada de vară nu au fost probleme, vin două luni care vor ridica valoarea, inclusiv la nivelul Iașului”, a spus ministrul Tanczos.
La Brașov, primarul Allen Coliban a arătat că s-au luat măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului din oraș și combaterea poluării: parc de 84 mijloace de transport ecologice, se lucrează la achizitia de noi mijloace de transport electrice și la extinderea rețelei de troleibuze, două trasee de biciclete în fază de implementare, care introduc și primele stații de bike sharing. De asemenea, edilul a amintit de proiectul de implementare a benzilor dedicate în oraș pe axele principale, dar și de studiul de fezabilitate pentru introducerea garniturilor pentru operarea trenului metropolitan. Municipalitatea brașoveană lucrează la un Master Plan pentru infrastructura velo, astfel încât toate cartierele să fie interconectate prin infrastructură ciclabilă. Se lucrează, totodată, la infrastructura de stații de reîncăcare pentru mașinile electrice, dar și la amenajarea de noi parcuri, la identificarea unor terenuri pentru amenajarea altor parcuri și spații verzi.
La rândul său, primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a menționat faptul că în august a fost încheiat contractul pentru elaborarea PICA, iar la începutul lunii septembrie a fost constituită Comisia Tehnică. Se lucrează la măsuri pentru planul pe NOX. Printre măsurile aplicate până în prezent, în Timișoara, se numără: 16 stații de încărcare prin programul AFM, până la sfârșitul anului; se lucrează la mai multe proiecte pentru benzi dedicate transportului în comun; există, de asemenea, trei proiecte mari pentru refacerea infrastructurii pistelor de biciclete și a șinelor de tramvai; se lucrează la 2 proiecte mari pentru parcuri și împăduriri, la marginea orașului; de asemenea, este în derulare proiectul pentru achiziționarea de autobuze electrice, în două zile va ajunge primul autobuz de acest fel, în oraș.
Referitor la subiectul poluării centralelor de apartament, edilul a subliniat că în Timișoara există un sistem de termoficare centralizat și este nevoie de o strategie națională pentru viitorul termoficării în România. și a solicitat MMAP implicarea alături de Ministerul Energiei în problema termoficării. În Timișoara, 30% din noxe sunt produse de traficul greu, care se va diminua odată cu finalizarea centurii ocolitoare.
Ministrul Barna Tánczos s-a arătat nemulțumit de lipsa măsurilor și a eforturilor pentru elaborarea PICA în cazul Timișoarei și i-a propus edilului Dominic Fritz o nouă întâlnire săptămâna viitoare, alături de direcția tehnică de specialitate din cadrul MMAP și specialiștii din cadrul Primăriei care lucrează pe PICA. Scopul întâlnirii este identificarea unui set minim de măsuri imediate, ca un prim pas în implementarea unor soluții de reducere a emisiilor de NOX.
Concluzii
„Ne aflăm de ani de zile în această procedură de infringement din cauza lipsei de acțiune, atât la nivel central, dar mai ales la nivel local. Cred că vremea vorbelor și a promisiunilor a trecut și e timpul să trecem la fapte. Guvernul nu va admite ca toți cetățenii României să plătească, din bugetul de stat, eventuale sancțiuni pecuniare, din cauza unei autorități care nu și-a făcut treaba. Vă garantez că vom găsi soluții pentru a ne îndrepta împotriva vinovaților. Vă mulțumesc celor care sunteți cu adevărat implicați și unde rezultatele deja se văd, dar avem nevoie de eforturi mai intense. Venim alături de dumneavoastră cu întreaga noastră expertiză și cu tot sprijinul pentru a îmbunătăți calitatea mediului și a vieții în orașele din România”, a spus ministrul Mediului, Barna Tanczos, completează postarea Facebook.
Pe 30 aprilie 2020, CJUE a dat Hotărârea referitoare la „Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru – Mediu – Directiva 2008/50/CE – Calitatea aerului înconjurător – Articolul 13 alineatul (1) și anexa XI – Depășire sistematică și persistentă a valorilor‑limită pentru microparticule (PM10) în zona RO32101 (București, România) – Articolul 23 alineatul (1) – Anexa XV – Perioadă de depășire «cât mai scurtă cu putință» – Măsuri potrivite”. Prin această Horărâre, CJUE a condamnat România pentru că, la București, nu s-au luat măsuri pentru îndreptarea situației privind poluarea cu PM10 (poluare cu particule în suspensie). Partea bună a deciziei este că nu au fost stabilite și penalități. Pasul următor va fi cu sancțiuni. Fostul ministru al Mediului, Costel Alexe, anunța la acea vreme că, pentru cauza României, suma forfetară minimă care poate fi propusă este peste 1,6 milioane de euro, iar penalitățile pe zi pot varia de la circa 2.000 euro, până la 120.000 de euro pe zi.
