Ministrul Economiei, Ion Ariton, şi ministrul sârb al Infrastructurii şi Energiei, Milutin Mrkonjic, au discutat, la Belgrad, stadiul cooperării dintre cele două ţări în domeniul energetic şi posibilităţile de dezvoltare în acest domeniu, se arată într-un comunicat de presă.
În cadrul întâlnirii s-a discutat despre construcţia unei noi linii de interconexiune între România şi Serbia (de la Reşiţa, la Pancevo), despre interconectarea sistemelor de transport gaze naturale (prin conducta Arad-Mokrin), despre realizarea unei hidrocentrale de acumulare prin pompaj pe Dunăre şi a fost reluat subiectul Conductei Petroliere Pan Europene (PEOP) Constanţa – Trieste.
Ministrul Ion Ariton îl însoţeşte pe preşedintele României, Traian Băsescu, în vizita de stat efectuată în Republica Serbia.
Potrivit unor surse din piaţă, proiectul noii centrale pe Dunăre ar necesita investiţii între 600 şi 900 de milioane de euro, în funcţie de capacitatea hidrocentralei. Astfel, dacă aceasta va avea o capacitate de 500 de MW, investiţia necesară s-ar ridica la 600 de milioane de euro; la o capacitate de 1.000 de MW – investiţia ar fi de 900 de milioane de euro.
O hidrocentrală cu pompaj implică existenţa a două lacuri de acumulare, cu o diferenţă de altitudine între ele. Ziua, centrala ar urma să producă energie din căderea apei, iar noaptea, să utilizeze surplusul de energie din reţea pentru a urca înapoi apa în lacul superior.
„Valorificarea potenţialului hidroenergetic al României include şi proiectul unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj pe Dunăre, în amonte de Porţile de Fier I, CHEAP (centrală hidroelectrică cu acumulare prin pompaj) Dubova, pentru care a fost întocmit un studiu de amplasament în anul 1982. Schema de amenajare cuprinde lacul inferior Porţile de Fier I şi un lac superior situat pe o platformă excavată şi amenajată prin îndiguiri folosind platoul natural Poiana Mare, din zona Dubova. Documentaţiile întocmite analizează realizarea unei CHEAP cu o putere instalată de 500 sau 750 MW, care poate furniza servicii suplimentare de reglaj în Sistemul Energetic Naţional şi rezerve suplimentare de putere pentru funcţionarea în siguranţă a actualelor şi viitoarelor capacităţi nucleare ale României”, se arată într-un comunicat al Hidroelectrica.
Totuşi, se pune problema oportunităţii acestei noi investiţii, având în vedere că în România a demarat proiectul unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, la Tarniţa-Lăpuşteşti, cu o capacitate de 1.000 MW, ce ar urma să asigure reglajul sistemului energetic nu numai în România, ci în toată zona, chiar şi până în Cehia.
