Problema competitivităţii şi a modernizării sectorului de producţie a electricităţii poate fi abordată prin integrarea în companii mari a actualilor producători bazaţi pe diferite surse primare de energie, se spune în raportul sesiunii de lucru din sectorul energiei electrice din cadrul Strategiei Energetice a României 2016 – 2030, cu perspectiva anului 2050, lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Energiei. „O posibilă abordare a problemei legate de asigurarea competitivităţii, sustenabilităţii şi modernizării sectorului de generare poate consta în integrarea în societăţi mari a producătorilor bazaţi pe diferite surse de energie primară: cărbune, gaz natural, hidroenergie, surse regenerabile de energie (SRE). În orice caz, este necesar mai întâi ca producătorii în regim mono-combustibil să-şi dimensioneze în mod corect structura de cheltuieli operaţionale şi de personal, pentru a putea funcţiona eficient pe baza unui număr limitat de ore de acces în ordinea de merit. Eficientizarea poate avea loc fie în interiorul unor companii integrate, fie în afara lor, pe baza accesului în ordinea de merit”, se spune în raport.
Reamintim, de-a lungul timpului, după divizarea RENEL/CONEL în companii de transport, distribuţie şi producţie de energie pe baza unui singur combustibil (Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Termoelectrica) s-a tot pus problema “regrupării” producătorilor (uneori şi a distribuitorilor, cel puţin cei rămaşi, până în 2014, în proprietatea statului) fie într-o singură, mare companie, un “campion naţional” (“botezată” “Monstrul energetic”), fie în două companii (Electra şi Hidroenergetica), dar nimic din toate acestea nu s-a întâmplat!
Iniţiatorii noii Strategii energetice afirmă că situaţia actuală, în care fiecare producător utilizează un singur tip de sursă primară, face ca producătorii pe gaz şi cărbune, combustibili mai scumpi, să nu poată deveni rentabili.
„Unităţile de producere a energiei electrice bazate pe cărbune şi gaz natural sunt necesare din perspectiva asigurării securităţii energetice. Actualul mix diversificat a permis, până în prezent, depăşirea condiţiilor dificile. Problema constă în faptul că mixul de energie electrică este alcătuit prin intermediul mai multor companii, care funcţionează în regim mono-combustibil, în condiţii de piaţă concurenţială. Furnizorii de energie electrică sunt cei care fac agregarea şi, evident, se îndreaptă spre energia electrică cea mai ieftină. Acest lucru face ca energia electrică produsă pe bază de gaz natural şi cărbune să nu se regăsească printre preferinţe. În aceste condiţii, există riscul ca producătorii de energie electrică ce utilizează cu preponderenţă aceşti combustibili să nu cumuleze suficiente ore de funcţionare pentru a deveni rentabili”, se mai precizează în raportul Strategiei energetice.
Electrica ar trebui să rămână de stat (?!)
Pe de altă parte, în raport se arată că statul ar trebui să deţină pachetul majoritar de acţiuni al Transelectrica, al Electrica, în sectorul nuclear şi în cadrul hidrocentralelor de pe Dunăre, se mai arată în raportul sesiunii de lucru din sectorul energiei electrice din cadrul Strategiei Energetice a României 2016 – 2030, cu perspectiva anului 2050, lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Energiei.
„Există raţiuni economice, sociale (de serviciu public), structurale şi/sau de siguranţă naţională pentru deţinerea de către stat de participaţii în sectorul electroenergetic. Astfel, este oportun că statul să menţină pe întreg orizontul de timp al strategiei (cel puţin până în anul 2030) pachete majoritare de active în operatorul sistemului de transport (CNTEE Transelectrica SA), în operatorul sistemului de distribuţie SC Electrica SA (în cel puţin una din cele trei regiuni deservite, pentru a păstra un nivel ridicat de expertiză în procesul de modernizare a reţelelor în următoarele decenii). În rest, concesionarea reţelelor de distribuţie către operatori privaţi reglementaţi de către ANRE funcţionează în mare măsură conform aşteptărilor, nefiind necesară participarea statului că acţionar”, se arată în document.
Ceea ce este o ciudăţenie! În primul rând pentru că, din iunie 2014, 51% din acţiunile Electrica aparţin unor investitori privaţi. Sau Ministerul Energiei are de gând să răscumpere niscaiva acţiuni?!
Totodată, autorii raportului susţin că statul trebuie să păstreze pachete majoritare şi în active strategice, precum cele din sectorul nuclear sau în cazul hidrocentralelor de pe Dunăre.
„Pe fondul unor condiţii de piaţă favorabile, statul poate să valorifice pachete de acţiuni în companiile cu activitate de producţie a energiei electrice, prin intermediul pieţei de capital. Pe termen mediu, este însă justificată menţinerea unor participaţii de 51% ale statului în active strategice de producţie a energiei electrice, precum lanţul de proces al subsectorului nuclear din România sau hidrocentralele situate pe Dunăre”, potrivit raportului.
Privatizări pentru nevoile companiilor, nu ale bugetului statului
Eventualele procese de privatizare trebuie să ţină cont de nevoile companiilor şi să nu fie făcute exclusiv pentru încasări bugetare de termen scurt. Instrumentul adecvat pentru privatizare este listarea de pachete de acţiuni pe piaţa românească de capital. Listările duale sunt oportune atunci când valoarea potenţială a ofertei este suficient de mare pentru a atrage interesul marilor fonduri de investiţii, mai arată reprezentanţii ministerului.
Tot în acest document se menţionează şi faptul că tehnologiile de producere a energiei electrice în multe dintre centralele pe bază de cărbune şi gaz natural din România sunt la nivelul anilor 1960-1970 şi trebuie înlocuite, însă există riscul să nu mai putem realiza acest lucru în timp util.
„Astăzi, după mai bine de 30-40 de ani de utilizare, trebuie construite noi capacităţi care să le înlocuiască treptat, dar într-un ritm susţinut, pe cele retrase. Din cauza transformărilor rapide şi profunde parcurse de sectorul electroenergetic la nivel global şi a incertitudinilor create de semnalul de preţ pe piaţă de electricitate, există riscul ca aceste investiţii să nu fie realizate în timp util. Astfel, chiar şi dezvoltarea capacităţilor convenţionale de generare ar putea necesita mecanisme de ajutor de stat: bonusuri de cogenerare (eventual trigenerare) sau contracte pentru diferenţa (CfD), dacă aplicarea acestora va fi în cele din urmă permisă prin decizie a Curţii Europene de Justiţie”, precizează raportul
În situaţia în care condiţiile de piaţă descurajează investitorii de la a investi în orice fel de capacităţi noi, cu impact asupra securităţii aprovizionării, se poate pune problema unei intervenţii a statului prin scheme de sprijin – precum crearea unei pieţe de capacitate pentru a asigura funcţionarea temporară a grupurilor pe bază de cărbune din raţiuni de securitate energetică.
„Este însă important ca orice mecanisme de ajutor de stat pentru surse neregenerabile de energie să fie construite în jurul imperativelor de adecvanţă şi siguranţă în funcţionarea SEN (n.r. – Sistemului Electronergetic Naţional), fără a favoriza tehnologii sau unităţi anume de producţie din alte considerente”, menţionează autorii documentului citat.
Ministerul Energiei a lansat spre consultare publică rapoartele sesiunilor de lucru din cadrul procesului de elaborare a Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, iar cei interesaţi pot depune, până la data de 31 mai 2016, sugestii, opinii şi recomandări prin intermediul formularului pus la dispoziţie pe pagina de Internet a Ministerului Energiei, în secţiunea Strategie Energetică. Acestea vor fi luate în considerare în elaborarea documentului integrat de analiză calitativă a sectorului energetic românesc.
„Este un exerciţiu de transparenţă totală, în care rapoartele ce stau la baza viitoarei Strategii Energetice Naţionale sunt disponibile încă din momentul elaborării strategiei şi, mai mult decât atât, cei care sunt interesaţi pot să îşi spună opinia deschis şi direct. Este un exerciţiu necesar deoarece Strategia Energetică Naţională nu aparţine cuiva anume, unui grup sau unei persoane, ci aparţine întregului domeniu energetic şi cei care evită să se implice pierd ocazia de a contribui la dezvoltarea energeticii româneşti în perioada care urmează. Ştiu că există voci care contestă direcţii şi idei şi tocmai din acest motiv vrem să îi avem pe toţi cei interesaţi implicaţi în procesul de redactare a acestui document important. E o premieră, dar sper că acest mod de a consulta specialiştii şi de a le oferi ocazia pentru a se exprima va deveni o obişnuinţă în actul administrativ. Vă reamintesc faptul că până acum la lucrările Strategiei Energetice Naţionale au participat peste 300 de specialişti, fapt nemaiîntâlnit şi sper că această consultare publică să crească numărul lor”, a declarat Victor Grigorescu, ministrul Energiei.
Ministerul Energiei doreşte ca procesul de elaborare a Strategiei Energetice a României să fie unul cât mai transparent şi e deschis la a primi sugestii, opinii şi recomandări pertinente care pot fi integrate în documentul final al Strategiei.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei, rapoartele celor cinci sesiuni de lucru, care s-au desfăşurat în perioada 9 martie – 14 aprilie 2016, integrează informaţiile obişnuite în urma procesului consultativ din cadrul etapei de analiză calitativă a sectorului energetic românesc, însumând propunerile a circa 300 de specialişti care au participat la sesiunile de lucru. Prin aceste documente se trasează tendinţele de dezvoltare şi restricţiile de ordin politic şi economic care trebuie considerate în procesul de elaborare a Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050. Rapoartele sesiunilor de lucru nu reprezintă, în acest stadiu, angajamentul strategic al Ministerului Energiei.
Documentul final al Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, va fi publicat în jurul datei de 15 septembrie 2016, prin armonizarea aspectelor analizei calitative cu datele obişnuite prin modelare matematică macroeconomică, în cadrul analizei cantitative a sectorului energetic naţional.
