Misiunea comună a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, condusă de Erik de Vrijer, începe marţi a şaptea şi a opta evaluare a acordului stand by cu România. Misiunea va discuta cu autorităţile române evoluţiile recente economice şi de perspectivă, bugetul pentru 2013, progresele în reformele structurale, cât şi politica monetară. Aproape toţi analiştii cred că acordul va eşua, având în vedere că mai niciuna dintre condiţiile FMI (cel puţin cele referitoare la privatizări, management privat, diminuarea arieratelor) nu a fost îndeplinită.
Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a declarat, duminică seară, la Realitatea TV, că speră ca în prima săptămână a misiunii să fie încheiate discuţiile pe buget, astfel încât acesta să fie trimis în Parlament.
“Bugetul intenţionăm să îl adoptăm în săptămâna 21-25 ianuarie în Guvern şi să îl trimitem în Parlament. Sperăm cât mai devreme în februarie să devină lege. Sunt zone diferite de discuţie cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Unele sunt discuţii pe buget şi altele pe reforme structurale”, a spus Voinea.
El a subliniat că bugetul pentru 2013 nu este unul de austeritate, ci este un buget de dezvoltare. “Am avut un deficit bugetar foarte mare ce trebuia redus. Există discuţii privind metodele prin care putea fi redus. În 2010 şi 2011 a fost redus pe seama nivelului de trai al populaţiei. În 2012 s-a continuat reducerea deficitului de către Guvernul Ponta, dar nu pe seama nivelului de trai, dimpotrivă, acesta s-a îmbunătăţit, ci pe seama reducerii investiţiilor ineficiente şi a pierderilor. În 2013 nu este un buget de austeritate, ci este un buget de dezvoltare. Şi Comisia Europeană, şi FMI nu au ceva împotriva acestui lucru. Este foarte bine. Este primul lor interes. Ei ne-au împrumutat cu 20 miliarde euro. Este interesul băncii creditoare să îşi recupereze banii. Primul lor interes este să mergem bine, să producem mai mult de 20 miliarde ca să le dăm şi lor banii. Nu cred că intenţia lor ar putea fi una de a te stopa în dezvoltarea economică, pentru că numai prin dezvoltarea României puteam să le şi returnăm banii”, a mai spus Voinea.
Acesta a precizat că, în negocierile cu FMI, o zonă distinctă a discuţiilor este cea de reforme structurale, “unde vor fi făcute comparaţii cu ceea ce ne-am angajat în septembrie, când am intrat în boardul Fondului cu angajamentele de atunci”.
“Cred că acum noul Guvern va accelera reformele structurale şi e foarte important să facă asta”, a precizat Voinea.
În ceea ce priveşte privatizarea unor companii de stat, ministrul delegat pentru Buget a semnalat că, în special vânzarea unui pachet minoritar, cum e cazul Transgaz, pe lângă faptul că va impulsiona bursa, va introduce rigori de raportare, de transparenţă, de management privat.
“Acesta este un angajament pe care toate Guvernele şi l-au luat şi sperăm noi să îl şi îndeplinim. Am început şi, gradual, tot mai multe companii de stat vor avea management privat. Anul trecut s-au redus pierderile din sistem, s-au redus şi banii pe care îi alocăm pentru investiţii şi achiziţii pentru companiile de stat din buget, de la 3,5 miliarde lei în 2011, la 1,8 miliarde lei în acest an, aproape la jumătate”, a menţionat Voinea.
El a mai arătat că reformele structurale sunt necesare, pentru că ne ajută la creştere economică, “pentru că, altfel, rămânem prizonierii unor grupuri de interese, care controlează anumite companii. Eu zic că este bine să fim mai transparenţi cu aceste companii de stat fără să pierdem pentru cele mai multe controlul asupra lor. Vânzarea de pachete minoritare este un lucru bun. Te deschizi, începi să ştii ce e acolo”, a mai spus Voinea.
Companiile de stat – subiect delicat
Subiectul cel mai delicat care urmează să fie discutat cu misiunea Fondului Monetar Internaţional este legat de stadiul reformelor în companiile de stat, unde există mari întârzieri, a apreciat preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, conform Agerpres.
„Aici am avut angajamente foarte clare, amânate de câteva ori. Nu am îndeplinit mai nimic din ceea ce ne-am angajat, în ceea ce priveşte managementul privat la companiile de stat şi în ceea ce priveşte listarea acestora pe bursă. Prin urmare, cred că aici va fi discuţia cea mai delicată, într-un context în care reforma companiilor de stat a fost un punct cheie din acordul în care ne aflăm”, a spus Ionuţ Dumitru.
Acesta consideră că este prematur să se discute despre un nou acord cu Fondul, atât timp cât mai există întârzieri în obiective cheie din actualul acord.
„Nu cred că putem discuta despre un nou acord cu FMI, atât timp cât elemente cheie din actualul acord nu au fost îndeplinite. Deşi am îndeplinit obiectivele de deficit bugetar, în partea de reforme structurale obiectivele au fost, în mare parte, ratate. Mai degrabă aş vedea o soluţie prin prelungirea actualului acord cu câteva luni, pentru a putea rezolva obiectivele pe care ni le-am propus în reforma structurală”, a explicat Dumitru.
În problema Oltchim, preşedintele Consiliului Fiscal arată că există o „presiune” privind privatizarea sau închiderea, dar nu din partea FMI, ci chiar o presiune internă, din cauza costurilor mari necesare eficientizării acestuia.
„Presiunea nu trebuie să vină din partea nimănui şi trebuie găsită rapid o soluţie în problema combinatului”, a subliniat acesta.
În ceea ce priveşte arieratele companiilor, Ionuţ Dumitru apreciază că „va fi destul de greu de aplicat directiva europeană, Directiva 7, care va intra în vigoare în martie-aprilie şi care prevede ca scadenţa decontării să fie la maximum 60 de zile, achitarea în primul rând a stocurilor şi neacumularea de restanţe mai mari de 60 de zile, în condiţiile în care în România există restanţe care merg şi până la 360 de zile”.
Ionuţ Dumitru nu consideră că, în acest moment, discuţiile cu Fondul privind preţurile la utilităţi vor fi complicate, însă ar putea fi dificile în punctele în care România nu va avea ce raporta.
Delegaţia Fondului a amânat, în toamna lui 2012, cea de-a şaptea evaluare a acordului stand-by cu România, pe fondul desfăşurării alegerilor parlamentare şi formării unui nou Guvern, deşi, în luna noiembrie, o delegaţie a Fondului s-a aflat la Bucureşti.
Valoarea totală a actualului acord al FMI cu România este de 3,6 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la Fond. La sfârşitul lunii septembrie, la încheierea celei de-a şasea revizuiri a acordului de tip preventiv, Boardul FMI a disponibilizat o nouă tranşă, în valoare de 430 milioane DST (Drepturi Speciale de Tragere), echivalentul a 519,2 milioane euro (663,1 milioane dolari).
