A fost nevoie de atenționări publice puternice pentru ca autoritățile de mediu să găsească soluții, chiar și parțiale, pentru deblocarea exploatării pădurii, inclusiv recoltarea de lemn. Situația de pe piața lemnului este puternic distorsionată de legislație și practicile de concurență neloială ale Romsilva, susține Asociația Industriei Lemnului „Prolemn”. Iar silvicultorii de la Federația Silva atrag atenția asupra blocajului generat de legislație, cu impact major economic și social, pentru că nu se mai poate recolta lemn de la 1,5 milioane ha numai din pădurea statului.
Asociația Industriei Lemnului „Prolemn” a transmis autorităților că, începând cu 8 februarie 2024, va trece la acțiuni de protest din cauza situației dificile cu care se confruntă sectorul și a lipsei de acțiune din partea statului pentru rezolvarea problemelor, generate în bună măsură, tot de stat. Prolemn a transmis o listă cu 10 revendicări, care ar putea reglementa piața lemnului în România.
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, secretarul de stat Ionuț Sorin Banciu s-au întâlnit, marți, cu reprezentanții asociației, a anunțat Ministrul Mediului pe pagina de Facebook. „Ministrul Mircea Fechet a subliniat faptul că ușa ministerului a fost întotdeauna deschisă reprezentanților industriei lemnului, indiferent de context”, se arată în postare.
„Comunicarea cu industria și factorii interesați din domeniul silvic reprezintă garanția adoptării unor măsuri care să creeze un mediu de lucru echilibrat pentru agenții economici din industria exploatării și prelucrării lemnului. În urma discuțiilor am stabilit inițierea unui grup de lucru pentru a analiza modificările ce se impun a fi aduse Regulamentului de valorificare a lemnului din proprietatea publică adoptat prin HG 715/2017”, a declarat ministrul Mediului.
Demnitarul a arătat că „împreună cu reprezentanții Monitorului Oficial am găsit modul digital de transmitere spre publicare a amenajamentelor silvice, astfel încât să respectăm ultima modificare adusă Codului Silvic. De asemenea, vom urgenta procedurile interne pentru evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice conform cadrului legal existent la nivel european, astfel încât timpul scurs până la intrarea în vigoare a unui amenajament silvic să fie redus”, a spus ministrul.
De fapt, două acte normative blochează exploatarea unei suprafețe importante de pădure. Amenajamentele silvice, documente valabile 10 ani în baza cărora se face orice lucrare în pădure, inclusiv tăierile, trebuie să fie publicate în Monitorul Oficial, dar sunt extrem de laborioase, cu mii de pagini. Al doilea act se referă la evaluările adecvate de mediu pentru aceste amenajamente, care trebuie să fie făcute cu consultare publică. Partea dură este că un act normativ din 2023 a impus acest document cu efect retroactiv.
În aceste condiții, măsurile anunțate de ministrul Mediului sunt extrem de importante în deblocarea pieței lemnului.
„Valorificarea superioară a lemnului este un principiu în care cred și pe care l-am introdus în proiectul de lege pentru noul cod silvic. În acest spirit dorim să lansăm programul Rabla pentru Sobe finanțat prin AFM (n.r. – Administrația Fondului pentru Mediu), care să reducă consumul de lemn de foc și emisiile poluante”, a ținut să precizeze Mircea Fechet.
Din grupul de lucru ce se va constitui vor face parte și reprezentanții AIL-ProLemn, alături de alți factori interesați. Se preconizează ca prima ședință a grupului de lucru va fi convocată până la sfârșitul lunii februarie.
„De asemenea, MMAP și-a asumat ca dezvoltarea SUMAL 3.0 (n.r. – sistem informatic privind trasabilitatea lemnului) să răspundă obligațiilor impuse prin EUDR (noul regulament UE pentru trasabilitatea lemnului), iar procesul va implica discuții cu industria lemnului pentru a crea un sistem care să vină în ajutorul firmelor”, completează postarea Facebook.
Revendicări
Lista Prolemn cuprinde 10 revendicări. Prima se referă la angajarea Guvernului într-un dialog fundamentat cu Comisia Europeană pentru încadrarea României la risc scăzut privind defrișările și degradarea pădurii, conform metodologiei EUDR. Asociația dorește adaptarea Sumal ca sistem bază pentru certificarea provenienței legale la prima punere pe piață și furnizarea informațiilor minime necesare legate de proveniența geografică, conform EUDR, alături de definirea provenienței legale la prima punere pe piață și eliminarea unor prevederi ambigue privind „pierderea provenienței legale”.
Prolemn solicită eliminarea blocajelor care au condus la diminuarea recoltei de lemn. În plus, crea stabilirea ca obiectiv strategic punerea pe piața a unei recolte de lemn la nivelul posibilității date de amenajamentele silvice.
Alte revendicări vizează orientarea punerii pe piață a lemnului fasonat din depozite, nu la drum auto forestier; contractarea a 50-70% din volumul de lemn fasonat prin contracte-cadru pe loturi previzionate, pe baza istoricului de procesare al firmei din anul anterior, pentru licitațiile de lemn pe picior, constituirea de garanții la nivelul fiecărui parchet la care se depune ofertă; respectarea de către RNP – Romsilva a prețurilor de referință ca prețuri de pornire la licitațiile de masă lemnoasă pe picior, precum și în fundamentarea prețurilor de pornire pentru licitațiile de lemn fasonat; respectarea prevederilor Regulamentului de valorificare a masei lemnoase privind transparența licitațiilor de către UAT-uri.
Lista de revendicări vizează integrarea în Planul Național Integrat Energie Climă – PNIESC și strategia de dezvoltare industrială a României a unor capitole care să susțină o viziune de dezvoltare a industriei lemnului, având în vedere importanța sectorului pădure-industrii bazate pe lemn în bilanțul carbonului. Industria lemnului vrea finanțarea sectorului din veniturile Administrației Fondului de Mediu cu minim 300 milioane de euro anual.
