Acasă Economie Mina de uraniu de la Tulgeș-Grințieș va fi deschisă

Mina de uraniu de la Tulgeș-Grințieș va fi deschisă

de A

Mina de uraniu de la Tulgeș-Grințieș va fi deschisă, spune ministrul Energiei, Virgil Popescu.

”Este extrem de important ca atunci când vorbim despre Sistemul Energetic Național să nu lăsăm loc populismului. Din păcate, azi unii colegi deputați au fluturat, în Parlament, tema populismului. Adevărul este următorul și este contrar celor afirmate de cei care încearcă să-și facă doar imagine. Mina de la Crucea: Această mină nu mai are uraniu, de aceea se închide. Are uraniu mina de la Tulgheș- Grințieș, mină care a trecut din administrarea Companiei Naționale a Uraniului în administrarea Nuclearelectrica pentru a asigura circuitul nuclear integrat. Așadar, vom deschide mina de uraniu de la Tulgeș-Grințieș pentru a avea în continuare combustibil nuclear propriu! Mai mult, uzina de la Feldioara este deja într-un contract de achiziție cu Nuclearelectrica. Astfel, Nuclearelectrica, prin miljocirea CNU, va avea la dispoziție circuitul nuclear integrat: așa vom face și octoxidul și dioxidul de uraniu și vom avea combustibil nuclear”, precizează ministrul Energiei.

Nuclearelectrica a anunțat vineri că şi-a înfiinţat o filială pentru prelucrarea combustibililor nucleari, Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu-Feldioara, în urma încheierii contractului de vânzare-cumpărare a unor active de la Sucursala Feldioara a Companiei Naţionale a Uraniului (CNU). Nuclearelectrica vrea să integreze ciclul de fabricaţie a combustibilului nuclear tip CANDU şi va achiziţiona terenuri, clădiri, construcţii speciale, instalaţii, utilaje şi echipamente, mai puţin activitatea de minerit.

De asemenea, Virgil Popescu s-a declarat dispus să ia în considerare varianta supra-impozitării companiilor din energie, ca instrument pentru limitarea preţului crescut al energiei pentru consumatorii finali.

„Astăzi am auzit un alt tip de plafonare – plafonare prin impozitare. Este o discuţie care poate avea loc. Nu sunt adeptul plafonării preţului la producător, pentru că asta descurajează investiţiile, dar dacă vorbim de altceva, de o supra-impozitare pentru profituri excepţionale, dacă vorbim de limitarea preţului către consumatorul final, atunci putem discuta, sigur. O supra-impozitare nu o putem discuta fără implicarea celor de la Finanţe, să ştim exact pe ce stă, dar e o discuţie care merită deschisă şi care merită continuată”, a afirmat Virgil Popescu, în Parlament, la Ora Guvernului.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte strategia de tranziţie energetică, ministrul Energiei a atras atenţia că trebuie analizată amprenta totală asupra mediului lăsată de energiile eoliană şi solară.

„Trebuie să ne uităm la amprenta totală a fiecărei tehnologii şi am ridicat această problemă şi am cerut să ne uităm la energia eoliană şi să vedem ce înseamnă (amprenta ei totală, n.r.) de când o producem până când se finalizează: poluează sau nu poluează? Această problemă cu paletele (administrarea lor după ieşirea din uz, n.r.) o au absolut toţi cei care au instalat energie eoliană în lume. De acelaşi lucru putem vorbi şi a energia solară: ce facem cu panourile după un timp, dacă se mai pot reutiliza sau nu, cu capacităţile de stocare, cu bateriile şi aşa mai departe”, a mai spus Virgil Popescu.

Comisia Europeană va veni cu recomandări

De asemenea, Comisia Europeană va veni în următoarea perioadă cu un set de recomandări privind măsurile pe care le pot lua statele membre pentru compensarea facturilor la energie.

„Săptămâna trecută am fost la Consiliul de Miniştri UE ai Energiei unde am discutat despre problema preţului, am fost primul care a ridicat această problemă, iar mesajul a fost preluat de colegii greci. Împreună vom redacta o poziţie comună”, a spus ministrul.

El a arătat că aşteaptă zilele următoare un răspuns de la Comisie.

„S-a obţinut din partea Comisiei Europene să încercăm să găsim la nivel european un mecanism de ajutor pentru ca populaţia să depăşească această perioadă cu preţuri mari. Vom avea un răspuns în aceste zile, un set de recomandări de măsuri care pot fi luate în această perioadă de către statele membre, astfel încât să nu încalce politica comună europeană în materie de ajutor de stat”, a continuat Popescu.

Oficialul a amintit că Guvernul are în plan compensarea facturilor la energie pentru 13 milioane de români, printr-o ordonanţă de urgenţă, şi lucrează la o măsură de ajutor şi pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

„Se încadrează consumatorii casnici care au un consum de până la 200 kWh pe lună la electricitate şi până în 1.200 de metri cubi pe an la gaze”, a reiterat ministrul.

Întrebat ce se va întâmpla cu un consumator dacă într-o lună depăşeşte acest plafon de 200 de kWh, el a răspuns că se va face o regularizare la cinci luni.

Una dintre cauzele care au dus la creşterea preţurilor este preţul certificatului de emisii de carbon, care a crescut de la 15 euro anul trecut, la peste 60 de euro în acest an.

„Când toată UE şi-a asumat reducerea emisiilor cu 55% până în 2030 şi neutralitatea până în 2050, acest lucru presupune o schimbare de paradigmă a întregului sistem energetic, inclusiv în România”, a arătat Virgil Popescu.

El a mai spus că, pentru iarna următoare, cotaţiile futures la gaze pe bursa de la Viena sunt la jumătate faţă de această iarnă, astfel că preţul gazelor va scădea şi în România, dar nu mai devreme de lunile februarie-martie anul viitor, odată cu punerea în funcţiune a conductei Nord Stream 2.

din aceeasi categorie