Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construcţia, operarea şi dezafectarea Unităţilor 3 şi 4 de la Centrala Nuclear Electrică (CNE) Cernavodă a fost parafat între Nuclearelectrica (SNN) şi China General Nuclear Power Corporation (CGNPC). Memorandumul este parte a strategiei guvernamentale de continuare a Proiectului Cernavodă 2, prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori şi stabileşte direcţiile viitoarei cooperări între cele două companii.
„Semnarea acestui Memorandum de Înţelegere de către companiile implicate în dezvoltarea celui mai important proiect energetic de investiţii reprezintă pasul concret în stabilirea coordonatelor majore ale dezvoltării proiectului: Acordul Investitorilor, Actul Constitutiv al noii companii de proiect, structurarea finanţării şi contractarea serviciilor de inginerie, construcţie şi procurare. Proiectul Unităţilor 3 şi 4 va răspunde pe termen lung necesităţilor de sistem energetic coroborate cu ţintele politicii de decarbonizare, asigurând securitate în aprovizionare, contribuţia la un mix energetic echilibrat, stabilitate şi accesibilitatea preţului la consumatorul final. De asemenea, pentru Nuclearelectrica, dezvoltarea acestui proiect înseamnă venituri din valorificarea activelor existente, din servicii de operare şi mentenanţă şi furnizare de combustibil nuclear (…) La acestea se adaugă şi dezvoltarea industriei nucleare româneşti prin implicare în dezvoltarea proiectului, crearea a mii de locuri de muncă şi a unui climat economic şi tehnologic atractiv pentru investitori”, a subliniat directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache.
Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation, investitorul selectat, au intrat în ultima fază a procedurii de selecţie, lansată în luna august 2014, urmând să iniţieze procesul de negociere a Acordului Investitorilor şi a Actului Constitutiv ale noii companii de proiect.
Proiectul Cernavodă 2 presupune construcţia a încă două reactoare de tip CANDU 6 pe amplasamentul CNE Cernavodă, fiecare cu o putere instalată de 700 MWh şi o durată de viaţă de 30 de ani, cu posibilitatea de extindere pe încă 25 de ani. Dublarea capacităţii de producţie la CNE Cernavodă, prin construcţia celor două unităţi, este considerat un avantaj competitiv major pe termen mediu şi lung, întrucât România deţine întreg ciclul de producţie nucleară: materii prime (combustibil nuclear fabricaţie proprie, apă grea), infrastructură de specialitate, resursă umană înalt calificată.
În ceea ce priveşte contribuţia la atingerea ţintelor de decarbonizare, prin dublarea capacităţii nucleare se va evita eliberarea în atmosferă a aproximativ 12 milioane de tone de CO2/an. Din punct de vedere al eficienţei energetice, energia produsă de un singur fascicul de combustibil nuclear este de 1.115 MWh, cantitate echivalentă cu energia produsă de 470 tone de combustibil convenţional, 2.220 tone de cărbune brun, 317 tone de petrol şi 363.000 Nm3 (metri cubi normali) de gaze naturale, precizează Nuclearelectrica.
România, pol energetic regional
Semnarea Memorandumului pentru Unităţile 3 şi 4 reprezintă un moment deosebit pentru România şi China, acesta urmând să asigure un surplus de energie, care va contribui la consolidarea statutului României de pol energetic regional, a declarat ministrul Energiei, IMM-urilor şi Mediului de Afaceri, Andrei Gerea. “Este un moment deosebit atât pentru România, cât şi pentru China, şi anume semnarea Memorandumului pentru dezvoltarea, construcţia, operarea şi dezafectarea ulterioară a Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă. Suntem, practic, în momentul în care se pune cărămida, baza viitoarei construcţii, care va fi această realizare deosebită pentru energia românească şi care va asigura pentru România un surplus semnificativ de energie, care va contribui din plin la consolidarea statutului României ca pol energetic regional, va asigura realizarea şi păstrarea mixului energetic deosebit de echilibrat, aşa cum este în prezent, şi va asigura ceea este extrem de important: va asigura independenţa energetică a României”, a spus Gerea.
Potrivit acestuia, realizarea proiectului reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă înseamnă un exemplu de colaborare între două naţiuni cu relaţii tradiţionale puternice.
Gerea a mai spus că acest proiect ar putea contribui semnificativ la creşterea economică României, iar, potrivit studiului Romatom, industria românească poate să contribuie cu până la 40% din valoarea acestui proiect. Ministrul Economiei a adăugat că demararea lucrărilor de construcţie la Unităţile 3 şi 4 ar putea avea loc peste doi ani.
De asemenea, ministrul Energiei a amintit celelalte proiecte în care companii din China doresc să investească în sectorul energetic din România – un nou grup energetic la Rovinari şi hidrocentrala Tarniţa – şi a spus că valoarea investiţiilor chineze în următorii ani se va ridica la 8 miliarde de euro.
Etape “nucleare”
Următoarea etapă pentru realizarea Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă presupune negocierea Acordului cu investitorii, proces care ar putea dura câteva luni, a spus directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache.
“Este o etapă mare, respectiv negocierea Acordului investitorilor şi a Actului constitutiv al companiei de proiect, a căror agreare va fi primul pas în înfiinţarea companiei de proiect. După aceea, compania de proiect va avea activităţile sale, care urmăresc în primul rând tot ce înseamnă urmărirea proiectului, actualizarea studiului de fezabilitate, finalizarea obţinerii tuturor autorizaţiilor, structurarea finanţării şi aşa mai departe”, a spus Lulache.
Ea a explicat că negocierea Acordului investitorilor este un pas foarte important în acest proiect, pentru că se va stabili inclusiv câţi bani va da fiecare parte, câte acţiuni va deţine fiecare, ce rol va juca fiecare, modalitatea prin care vor fi luate deciziile, inclusiv cine va opera Unităţile 3 şi 4, fiind posibil ca acest lucru să nu fie realizat de Nuclearelectrica.
“Intenţia noastră este să dureze cât mai puţin, dar experienţa ne arată că nu întotdeauna socoteala de acasă se potriveşte cu cea din târg. Şi, încă o dată, scopul nostru este să negociem un proiect sănătos, robust, care să permită dezvoltarea lui mai departe în condiţii cât de bune. Preferăm să pierdem acum mai mult timp, dacă va fi cazul – sperăm să nu fie cazul – decât să ne poticnim într-o etapă ulterioară. Noi ne propunem în câteva luni să finalizăm această etapă, dar cu siguranţă ştiţi că sunt o serie de demersuri care condiţionează avansarea în acest proiect, ce ţin de autorităţile române. Trăim o etapă pe care nu este nevoie să o descriu eu. O vedem toţi. Nu ştiu încă să evaluăm impactul asupra acestui proiect”, a mai spus directorul general al Nuclearelectrica.
În opinia acesteia, deoarece, până în prezent, toate guvernele şi-au arătat susţinerea faţă de proiect, viitorul acestuia nu va fi pus în pericol în perioada următoare.
În acest proiect, partea română (statul şi Nuclearelectrica) vor deţine între 30 şi 49% din acţiuni, iar partea chineză – minim 51%.
Minim 16.000 de noi locuri de muncă
Firmele care vor contribui la construirea Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă vor crea cel puţin 16.000 locuri de muncă directe în industria naţională pentru finalizarea acestui proiect, potrivit unei analize a Asociaţiei Forumul Atomic Român (ROMATOM), care estimează că 47 de societăţi româneşti, private sau de stat, au capabilităţile necesare implicării în realizarea acestor unităţi.
“Semnarea Memorandumului de Înţelegere dintre Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation reprezintă un pas important pentru sectorul energetic românesc. Practic, se va intra în faza finală a procedurii de selecţie, fază care presupune negocierea şi finalizarea Acordului Investitorilor şi ale Actului Constitutiv în vederea înfiinţării noii companii de proiect pentru construcţia şi finalizarea Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă”, a declarat Marius Gheorghiu, directorul General al Elcomex Iea, compania care deţine preşedinţia ROMATOM.
Potrivit ROMATOM, finalizarea Proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă va contribui la creşterea securităţii energetice a României, reducerea emisiilor de carbon şi asigurarea unei energii electrice la preţuri suportabile pentru consumatori.
În acelaşi timp, se va înregistra o revigorare semnificativă a mediului economic şi de afaceri autohton, prin implicarea industriei naţionale din domeniile producţiei de echipamente şi componente, construcţiilor, montajului şi al ingineriei în execuţia şi operarea noilor unităţi.
În 2001, un număr de 14 companii cu capital privat sau de stat, precum şi două asociaţii non-guvernamentale, au decis constituirea Forumului Atomic Român. În prezent, ROMATOM numără peste 30 de membri. Asociaţia are drept scop promovarea utilizării în scopuri paşnice a energiei nucleare în România şi susţinerea programului nuclear naţional, precum şi coordonarea tuturor activităţilor asumate prin aderarea şi participarea Asociaţiei la FORATOM – Forumul Atomic European.
