Extinderea legislaţiei privind managementul profesionist la toate companiile de stat şi proiecţiile privind deficitul bugetar pentru 2016 şi 2017 sunt principalele observaţii prezentate de reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) în faţa membrilor Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor, în cadrul discuţiilor cu privire la stadiul relaţiilor dintre România şi instituţia financiară internaţională. Pe de altă parte, Asociaţia Română pentru Bună Administrare (ARBA) a organizat o dezbatere în care s-a pus aceeaşi problemă a managementului profesionist în companiile în care statul este acţionar unic sau majoritar. Una dintre concluzii este aceea că, pentru miniştri, aceste companii sunt, de fapt, nişte jucării. Una dintre propunerile ARBA se referă la înfiinţarea unei entităţi unice, care să monitorizeze activitatea managementului profesionist la toate companiile şi regiile de stat, deşi, în ţară, sunt peste 1.500 de astfel de agenţi economici.
“Guvernanţii nu au interes să implementeze OUG 109/2011 privind managementul profesionist în companiile de stat”, a afirmat Dante Stein, consilier al premierului Victor Ponta şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Poştei Române, în cadrul dezbaterii organizate de ARBA, unde mai mulţi manageri profesionişti au vorbit în nume personal despre experienţa la conducerea companiilor de stat.
„Degeaba dezbatem şi ne chinuim să îmbunătăţim Ordonanţa 109, dacă politicienii nu înţeleg că nu trebuie să se mai amestece în activitatea companiilor. Acum, întreprinderile publice sunt privite de politicieni ca propriile jucării, iar implementarea principiilor de bună guvernanţă corporativă în întreprinderile de stat depinde şi de ministrul în subordinea căruia se află respectiva companie. (…) Dacă ministrul este inteligent, atunci compania va evolua bine, iar managerii sunt lăsaţi să îşi facă treaba. Este cazul Poştei Române, unde am ajuns preşedinte CA, după experienţa dezastruoasă de la Tarom”, a spus Dante Stein. Acesta a susţinut că, într-o companie, o bună implementare a principiilor de guvernanţă corporativă presupune trei ingrediente: un ministru deştept, care să înţeleagă business-ul, un CA profesionist şi un director general deştept şi muncitor.
Dante Stein a propus crearea unui holding de stat, pe modelul Austriei, care să fie coordonat de Ministerul Finanţelor. „Astfel, nu mai depindem de 20 de miniştri, ci doar de unul singur când vorbim de administrarea companiilor”, a comentat Dante Stein.
La rândul său, Gabriel Dumitraşcu, preşedinte CA RADET, fost şef al privatizărilor din energie, dar şi fost preşedinte al CA la Tarom, a declarat că, atunci când a activat în Departamentul pentru Energie, au fost selecţionaţi manageri în baza OUG 109 pentru 28 de companii şi susţine că a încercat să respecte principiile actului normativ. „Ordonanţa 109 a fost un pas necesar pentru a pune România pe drumul cel bun. Selecţia a fost făcută de firme de recrutare, iar criteriile nu au fost arbitrare”, a spus Dumitraşcu.
El a remarcat că statul, în calitatea sa de acţionar, nu face diferenţe între rolul administratorilor unei companii în sistem unitar şi cel din cadrul unei companii administrate în sistem dualist.
„Miniştrii, dacă erau foarte buni, atunci activau în cadrul unor mari companii. Însă ei îşi doresc să fie miniştri ca să influenţeze mersul societăţilor comerciale cu capital de stat. 80% din timp şi-l dedică administrării companiilor, iar 20% – întocmirii de politici şi strategii de sectorul economic de care se ocupă. În mod normal, situaţia trebuie să fie invers. Eşti ministru pentru un întreg sector economic, nu doar pentru anumite companii”, a mai spus Dumitraşcu.
El a mai declarat că este foarte greu pentru politicieni să accepte ideea ca o singură entitate să administreze companiile de stat: „Anul trecut, am propus înfiinţarea unui fond unic de administrare, care, într-o primă fază, să se ocupe de participaţiile în companiile listate, privatizate şi în curs de privatizare. Ideea s-a izbit de o mare rezistenţă”, a conchis domnul Dumitraşcu.
Rolul CA este să asigure performanţa unei companii pe termen lung
Ovidiu Demetrescu, directorul general al companiei Hidro Tarniţa şi preşedintele ARBA, a declarat că rolul CA este să asigure performanţa unei companii pe termen lung. „Din acest motiv, consider că membrii CA nu trebuie să aibă o componentă variabilă a remuneraţiei, care să fie legată de profitabilitate. Asta deturnează CA-ul de la scopul final şi se concentrează pe performanţa pe termen scurt. Membrii CA trebuie să asigure comunicarea între acţionari şi executiv şi să aibă grijă că executivul transpune viziunea şi obiectivele acţionarilor. Pentru directori trebuie să avem un sistem de bonusare, în funcţie criterii corecte de performanţă”, a spus Demetrescu.
Victor Cionga, preşedintele CA al Electrica SA, spune că a auzit că sistemul de bonusare este preferat de ministere, ca să poată să-i dea afară pe managerii angajaţi pe OUG 109/2011, fără să plătească perioada neexecutată din mandat, în caz că nu-şi îndeplinesc ţintele. „Schema de remunerare trebuie discutată public şi corect înţeleasă, iar managerii trebuie bine plătiţi. Nu este corect ca membrii CA să aibă şi o componentă variabilă în remunerare, pentru că sunt tentaţi «să tragă» pentru bonus şi nu se mai uită la interesele pe termen lung ale companiei”, a spus Cionga.
Acesta a remarcat că statul conduce companiile organizând mult mai des Adunări Generale ale Acţionarilor faţă de cât este necesar şi a susţinut că nu se înţelege faptul că, odată numiţi membrii CA, aceştia nu mai reprezintă interesele acţionarilor, ci pe cele ale companiei. „Acest lucru este demonstrat şi de faptul că, la nivel mondial, sunt multe cazuri de companii private unde acţionarii fac puşcărie pentru că le-au devalizat”, a continuat Victor Cionga.
Reamintim, în spaţiul public s-a declanşat o adevărată “furtună” între reprezentanţii Ministerului Energiei, cel mai mare acţionar al Electrica, şi membrii CA ai companiei. Sunt voci care susţin că se doreşte schimbarea componenţei CA, pentru “a face loc” altor persoane, în timp ce ministerul acuză conducerea neexecutivă a companiei că ar dori să fie plătită doar pentru că “există”, fără a lua în considerare performanţele Electrica.
Victor Cionga a mai declarat că, la finalul anului 2015, Electrica va fi trecut prin cinci AGA, faţă de media de două AGA din alte ţări europene şi că ultima AGA va fi dedicată alegerii unui nou CA. „La Electrica, avem probleme să recrutăm executivii(n.r. – precum directorul financiar) , pentru că nu au încredere în stat. Dar situaţia nu este valabilă doar pentru Electrica. La prima recrutare pe OUG 109 în companiile de stat, o firmă de head-hunting a primit 12.000 de CV-uri. La al doilea val, după ce unii administratori profesionişti au fost înlocuiţi, au fost primite în jur de 2.000 de CV-uri, iar acum, la al treilea val de recrutări, mai sunt doar câteva sute de CV-uri pentru că implementarea OUG 109 a arătat că poziţiile sunt nesigure”, a mai spus Victor Cionga.
Aurelian Dochia, managing partner la SC Concept, Consultanţă Economică şi de Afaceri SRL, a declarat că, anul trecut, a lucrat la un studiu care a avut ca beneficar Ministerul Finanţelor şi a fost comandat de Banca Mondială şi Institutul European din România. El a precizat că în România sunt 1.528 de companii de stat, dar nu toate sunt mari. „Multe se află în lichidare, dar şi acestea trebuie administrate corespunzător. 1.300 sunt subordonate la nivel local şi restul la nivel central. În companiile publice există un deficit de performanţă economică şi financiară pe perioade lungi de timp. Merg bine companiile din energie şi prost cele din transporturi”, a spus Dochia.
Potrivit acestuia, ministerele nu au, în general, capacitatea să urmărească ce se întâmplă cu societăţile din subordine, iar îmbunătăţirea guvernanţei corporative la întreprinderile publice este esenţială pentru creşterea competitivităţii economice. Printre problemele semnalate de Aurelian Dochia se numără numiri politice, reducerea calităţii conducerii, instabilitate accentuată şi amestec în deciziile curente. „Nimeni nu ştie cum s-a aplicat în ultimii trei ani OUG 109 în companiile publice. Nimeni nu şi-a asumat un rol de monitorizare şi control al acestui proces. Din informaţiile publice, până acum, 33 de companii din transporturi şi energie au selectat administratori şi manageri pe OUG 109. Influenţa politică nu a dispărut, dar s-a redus. Cea mai mare parte a membrilor CA au demisionat, iar unii au fost demişi. Acolo unde a existat o stabilitate, companiile au înregistrat progrese”, a mai spus Dochia.
Acesta a explicat că modificările propuse la OUG 109, care se află acum în dezbatere publică la nivelul Ministerului Finanţelor, au urmărit să indice această instituţie ca responsabilă cu monitorizarea şi implementarea, cu stabilirea criteriilor de selecţie a administratorilor şi executivilor, dar şi a criteriilor de remunerare.
OUG 109/2011 în atenţia FMI
„Prima constatare este aceea că România, din punct de vedere al macrostabilităţii, este într-o poziţie bună şi sustenabilă. Este afirmaţia şefei misiunii Fondului Monetar Internaţional în România. Dar, ca în orice demers, există lucruri împlinite şi lucruri mai puţin împlinite. Singurele observaţii (ale reprezentanţilor FMI – n.r.) sunt în legătură cu reformele structurale, mai precis adoptarea în Parlament a Ordonanţei 109 privind managementul companiilor de stat şi eliminarea tuturor excepţiilor de la această lege. Deci să intre toate companiile care au capital de stat într-un astfel de management. Şi a doua observaţie este legată de previziunile pe care FMI şi Comisia Europeană le au în legătură cu exerciţiile financiare 2016 şi 2017 şi care precizez că diferă de evaluările făcute de către Ministerul de Finanţe”, a declarat preşedintele Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor, Viorel Ştefan, la finalul discuţiilor, transmite Agerpres.
În opinia sa, în perioada următoare, este esenţial răspunsul la întrebarea dacă România, în 2016 şi 2017, trebuie să se încadreze într-un deficit conform cu angajamentele din compactul european sau poate să meargă pe un deficit mai mare, aşa cum ministrul Finanţelor şi-a asumat public, dar nu mai mare de 3% din PIB.
„În funcţie de răspunsul la această întrebare, Guvernul României se va apropia sau nu de poziţia FMI. Dacă sunt suficiente argumente care să convingă FMI că o suplimentare a deficitului, dar nu peste 3%, este necesară şi sustenabilă, atunci probabil că acest obstacol se va îndepărta. Iar problema cu adoptarea 109 (Ordonanţa 109 privind managementul companiilor de stat n.r.) este o problemă care se regăseşte în Parlament şi nu există niciun motiv care să mă facă să cred că nu va fi adoptată legea în linie cu ceea ce doreşte FMI”, a mai spus Ştefan.
Acesta a menţionat că o altă reţinere a finanţatorilor internaţionali vine din perspectiva anului electoral, adică din capacitatea Guvernului de a gestiona corect cheltuielile. Viorel Ştefan a adăugat că încheierea unui nou acord nu a fost luată în discuţie.
Pe de altă parte, deputatul PNL Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru al Finanţelor, a declarat că FMI şi-a manifestat îngrijorarea privind situaţia fiscal bugetară din 2016 şi 2017, în special din cauza majorărilor de salarii anunţate. „Toate măsurile anunţate de Guvernul Ponta nu pot fi implementate în condiţiile angajamentelor României în faţa Comisiei Europene şi FMI. Adică România va depăşi deficitul de 3% din PIB, un deficit care nu poate fi susţinut financiar”, a spus Ialomiţianu.
El a precizat că Lega salarizării în sectorul bugetar a fost unul dintre aspectele menţionate de reprezentanţii FMI, care au fost nevoiţi să se informeze din presă cu privire la intenţiile Guvernului, pentru că nu există detalii oficiale cu privire la acest proiect.
„FMI, din păcate, s-a luat după declaraţiile din presă, pentru că Guvernul ţine ascuns acest lucru, plus unele măsuri de reducere şi taxe care, din cauza încasărilor nu pot fi susţinute din punct de vedere bugetar. FMI a calculat un deficit de 3% sau chiar peste pentru 2016, iar în 2017 să depăşim 4%. Încasările bugetare sunt bune, dar nu suficiente pentru măsurile anunţate de Guvern”, a subliniat Ialomiţianu.
Deputatul a menţionat că FMI a subliniat că nu este posibil un nou acord, pentru că nu au fost respectate condiţiile din vechiul acord, respectiv reformele structurale, reformele în administraţie şi controlul cheltuielilor. „Guvernul a cerut încheierea unui nou acord, iar FMI are rezerve foarte mari”, a punctat Ialomiţianu.
Potrivit acestuia, România are, în continuare, nevoie de un acord preventiv, cu evaluări periodice, însă, în acest moment, nu este posibilă încheierea niciunui tip de acord, pentru că „Guvernul Ponta nu este credibil în faţa FMI, pentru că nu şi-a îndeplinit angajamentele din vechiul acord”.
Începând din 2009 şi până în prezent, România a încheiat trei acorduri consecutive de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, care au servit ca o ancoră pentru politicile guvernamentale în domeniul bugetului, privatizării companiilor de stat şi economiei.
Ultimul acord cu FMI, care a expirat în septembrie 2013, a avut o valoare de două miliarde de euro, însă autorităţile de la Bucureşti nu au accesat fonduri. Scopul acordului de tip preventiv a fost acela de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare. Acesta a fost cel de-al 10-lea încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional din ultimii 23 de ani şi al treilea acord solicitat FMI, de la declanşarea crizei economice, în 2009.
