Colectarea selectivă a deșeurilor a început să se facă simțită, dar mai este mult de făcut, este concluzia participanților la Pria Environment Conference. Reprezentanții autorităților și firmelor de salubrizare consideră că eforturile lor trebuie completate de educarea cetățenilor în ceea ce privește colectarea selectivă, deși participanți la conferință le-au cerut și aplicarea de sancțiuni, ca parte a procesului de implementare a legislației în domeniu. Iar capitala nu va putea avea un incinerator de deșeuri, cu recuperare de energie, ca să scape de cât mai mult gunoi, decât ca urmare a unei investiții private. Lucru greu de realizat, având în vedere interesele economice pentru menținerea depozitelor de deșeuri.
Cum era de așteptat, modelul de succes în colectarea selectivă este Sistemul de Garanţie-Returnare (SGR), dar nu este suficient pentru atingerea țintelor.
„Asta înseamnă că, în acest an, poate că ar trebui să identificăm cele mai relevante direcţii în care trebuie să acţionăm, să nu ne risipim în discuţii inutile şi să facem fix acele investiţii şi demersuri, atât legislative, cât şi administrative, astfel încât să ne asigurăm, pe de o parte, că nu poluăm mediul”, a declarat Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, joi, 29 ianuarie 2025, la Pria Environment Conference.
„Din păcate, am văzut serile trecute la ştiri faptul că încă pe râurile din România există o abundenţă de ambalaje şi de alte tipuri de deşeuri care sunt aruncate la întâmplare, iar „Apele Române” trebuie să se concentreze şi pe curăţarea râurilor. Poluare mai înseamnă şi o gestionare foarte proastă, prin abandonarea deşeurilor, pentru că deşeurile care nu sunt colectate separat, ajung să fermenteze, iar în solul şi în apele subterane din România identificăm foarte multe elemente chimice conţinute în acele deşeuri care nu ne ajută”, a spus Frăsineanu.
„Cred că ar trebui să ne gândim, în momentul în care vorbim de poluare, la legătura dintre un management eficient al deşeurilor şi sănătatea populaţiei, mai ales a populaţiei vulnerabile, respectiv copiii, persoanele în vârstă sau persoanele nevoiaşe. Trebuie să recunoaştem lucrul acesta, că există oameni care sunt foarte afectaţi, fie trăind lângă nişte depozite de deşeuri sau lângă spaţiile în care sunt abandonate în mod obişnuit deşeurile, fie trăind de pe urma ineficienţei în managementul deşeurilor”, a afirmat consiliera de stat.
Potrivit Mihaelei Frăsineanu, „din păcate, managementul deșeurilor în România nu este cum ar trebui să fie”. Legislația actuală prevede colectarea pe două fracții, umedă și uscată, fără a se lua în calcul potențialul deșeurilor biodegradabile, care ar putea fi transformate în compost. Transformarea acestor deșeuri în îngrășăminte ar fi oportună, în condițiile în care prețul îngrășămintelor chimice a crescut prin taxarea carbonului la produsele de import. Frăsineanu a atras atenția că, în Parlament, există o iniţiativă legislativă pentru o nouă lege a deşeurilor biodegradabile, care „ne va ajuta să înţelegem puţin mai bine ceea ce trebuie să facem, modul în care trebuie să colectăm şi modul în care putem să le transformăm în îngrăşământ natural”.
„În acest an, ar trebui să identificăm cele mai relevante direcții, astfel încât să ne asigurăm că nu poluăm mediul și este promovat un management eficient al deșeurilor, cu o balanță între poluare și sănătate publică”, a completat Mihaela Frăsineanu.
Colectare și nu prea
„Eu consider că serviciul de salubritate, colectare, este pe un trend pozitiv”, a declarat Ionel Tescaru, președintele Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), în prezent Autoritatea având în centrul atenției „montorizarea continuă tarife-costuri”. Potrivit lui Tescaru, anul acesta „ar fi bine să nu se mai schimbe legea. Ar fi bine ca anul acesta să fie un an al implementării și monitorizării”. „Va fi un an foarte greu, cu constrângeri bugetare”, a completat președintele ANRSC.
De fapt, dezbaterile conferinței s-au concentrat pe managementul deșeurilor municipale, cu mare impact pentru populație. Toți responsabilii din domeniu, autorități de stat sau firme de salubrizare, au pus accent pe colectarea separată. Cel puțin un model promovat de autorități, cu bani de la UE, nu pare să dea rezultate. Dr. Radu Merica, directorul general al RER Ecologic Group SRL, entitate din care face parte REBU SA, a atras atenția asupra „insulelor ecologice digitalizate”, unde cetățenii putea să arunce gunoiul, folosind carduri, astfel încât să se poată identificate ce și cât a aruncat fiecare. Potrivit fotografiilor arătate, chiar și în localitățile unde colectarea separată a deșeurilor reușise, precum Oradea și Timișoara, insulele sunt sufocate de gunoaie aruncate pe jos, semn că sistemul cu cartele nu funcționează.
Pe de altă parte, participanți la conferință au susținut necesitatea ca măsurile de implementare a sistemului de colectare selectivă să fie completate și de amenzi,așa cum prevede și legea, de altfel. „Nu există suportul politicului. Nu vor să dea amenzi. Vestul s-a civilizat cu amenzi”, a susținut Alin Vișan, vicepresedintele Asociației Române pentru Ambalaje și Mediu (ARAM).
Controale de la Garda de Mediu
Cele mai intersante informații au venit de la comisarul șef al Gărzii Naționale de Mediu. „Intrarea în Schengen, o realizare foarte mare pentru ţara noastră, a adus provocări pe ceea ce înseamnă transportul transfontalier de deşeuri”, a declarat Andrei Corlan, comisarul șef al GNM.
„Anul trecut, am verificat 1.803 transportatori şi destinatari, ceea ce înseamnă importul de deşeuri şi ceea ce înseamnă transportul naţional. Rezultatele analizei de risc din acest control relevă faptul că 77% dintre transportatorii care au transportat deşeuri la punctele de reciclare finală nu erau autorizaţi ori nu erau înregistraţi în Registrul Transportatorilor de la Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului”, a spus Corlan. Potrivit acestuia, în 2026, GNM se va concentra pe „sancţionarea tuturor acestora”. De altfel, Corlan a ținut să atragă atenția că a fost constată o discrepanţă între cantitatea care a ajuns la reciclare şi cantitatea care a fost transportată, „de aproximativ două milioane de tone”.
Comisarul șef al GNM a arătat că, în 2025, s-a dat cel mai mare număr de sancțiuni de când există Garda, în valoare totală de 164 de milioane de lei, 89% încasate, și 90% din procesele de contestare câștigate. Potrivit acestuia, GNM face aproximativ 40.000 de controale pe an. Raportul pentru anul 2025 al GNM va fi făcut public pe 12 martie. „Nu pot decât să afirm că aştept cu îngrijorare rezultatele raportului”, a completat Andrei Corlan.
