În acest an „Ziua Internaţională a Femeii”, sărbătoare celebrată pentru prima oară de Naţiunile Unite la 8 martie 1975, este dedicată evocării progreselor realizate în implementarea drepturilor femeii, la 20 de ani de la Declaraţia şi Programul de acţiune de la Beijing, documentul istoric din 1995 asumat de 189 de state ale lumii, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Programul de acţiune de la Beijing vizează 12 domenii sensibile, având ca perspectivă unică o lume în care fiecare femeie şi fiecare fată să-şi poată alege în mod liber destinul, beneficiind de educaţia şi veniturile necesare într-o societate liberă de violenţă şi discriminare. Deviza aleasă de ONU pentru celebrarea din acest an „Empowering Women, Empowering Humanity: Picture it” („Mai multă putere femeii, mai multă putere omenirii: Imaginează-ţi!”) exprimă tocmai această conştientizare a rezultatelor, dar şi a provocărilor ce trebuie încă înfruntate pentru ca egalitatea între bărbaţi şi femei să se transforme dintr-un deziderat într-o realitate, se mai arată în comunicatul INS.
Conform Statisticii, femeile reprezentau 44% din populaţia ocupată în trimestrul III din 2014, care era de 8,822 milioane de persoane, iar, dintre acestea, 1,4% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ, ai Executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori.
INS arată şi că, în privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 20,3% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,5% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 37% au absolvit liceul, iar 11,2% şcoli profesionale şi de ucenici.
Populaţia rezidentă a României la 1 ianuarie 2014 a fost de 19,947 milioane de locuitori, din care 9,746 milioane de bărbaţi (48,9%) şi 10,201 milioane de femei (51,1%). Faţă de anul 2004, populaţia a scăzut cu peste 1,5 milioane de persoane. Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale soldului migraţiei internaţionale au făcut ca populaţia ţării să se diminueze constant.
În ceea ce priveşte structura populaţiei pe sexe, populaţia feminină continuă să fie predominantă, ponderea ei în totalul populaţiei scăzând de la 51,3% (1 ianuarie 2004) la 51,1% (1 ianuarie 2014). La 1 ianuarie 2014, raportul de masculinitate era de 95,5 persoane de sex masculin la 100 persoane de sex feminin (faţă de 95 persoane de sex masculin la 100 persoane de sex feminin în 2004). Vârsta medie a populaţiei rezidente a fost la 1 ianuarie 2014 de 39,5 ani la bărbaţi şi 42,7 ani la femei.
Speranţa de viaţă la naştere a femeilor a fost, în anul 2013, de 78,28 ani (78,72 ani în urban şi 77,69 ani în rural), cu 7 ani mai mare decât valoarea înregistrată pentru bărbaţi (71,24 ani).
O treime dintre companiile româneşti sunt conduse de femei
Una din trei companii este condusă de o femeie, iar 35% dintre întreprinderile mici şi mijlocii din România sunt deţinute de femei, conform datelor actualizate pe portofoliu ale Băncii Comerciale Române (BCR).
„Femeile în poziţii de conducere inspiră în cultura corporativă principii de bază şi valori precum: bunătate, transparenţă, încredere, înţelegere şi obiectivitate. Multe femei au atenţie distributivă şi sunt excelente când vine vorba de colaborare. Nu le este frică să încerce lucruri noi şi nu se tem de greşeli, atâta timp cât pot fi constructive. Femeile au dovedit că pot face faţă multor provocări din domeniul de business datorită ambiţiei şi dorinţei lor de a cunoaşte lucrurile în detaliu. Femeile au redefinit conducerea în multe feluri, ceea ce a contribuit la recunoaşterea valorilor reprezentate de femei în zona de business”, a declarat Dana Demetrian, vicepreşedinte Retail&Private Banking BCR.
Mediul de business feminin din România cunoaşte o dezvoltare din ce în ce mai accelerată, în condiţiile în care tot mai multe companii cooptează în conducere reprezentate ale sexului frumos şi din ce în ce mai multe firme sunt deschise de către femei-antreprenor. De altfel, potrivit datelor BCR, afacerile conduse de femei au înregistrat, în ultimii trei ani, o evoluţie faţă de restul business-urilor, cu o creştere anuală a cifrei de afaceri cu 2% mai mare decât media naţională a companiilor.
„Femeile din România se emancipează în materie de business, iar acest lucru se vede în fiecare zi, îl simţim în activitatea noastră curentă şi nu poate decât să ne bucure. Prin ambiţia şi eleganţa de care dau dovadă, doamnelor li se acordă un loc din ce în ce mai important în lumea afacerilor, iar contribuţia lor managerială se regăseşte direct în performanţa business-urilor şi în cifra de afaceri a companiilor”, a declarat Anca Petcu, director Reţea Corporate BCR.
Domeniile în care doamnele aleg, cel mai adesea, să-şi deschidă o afacere, sunt cele din zona de servicii – consultanţă în afaceri, saloane de înfrumuseţare – şi comerţ – farmacii, magazine alimentare şi îmbrăcăminte. Conform aceloraşi date, cele mai mari oraşe ale ţării – Bucureşti, Cluj şi Timişoara – concentrează peste 30% din afacerile înfiinţate în ultimii doi ani de femei, iar ponderea firmelor deţinute de doamne este cu 4% mai mare faţă de media naţională în aceste trei mari aglomerări urbane.
Femeile se descurcă mai bine cu banii
O altă dovadă a dorinţei de emancipare financiară a femeilor din România stă în modul în care acestea se raportează la produsele financiare, precum şi în comportamentul investiţional. Astfel, până la sfârşitul anului trecut, aproximativ 41% din portofoliul de credite al BCR era deţinut de femei şi numai 38% dintre doamne se înscriau în categoria creditelor neperformante, în comparaţie cu 62% – cota mult mai ridicată a domnilor.
În acelaşi timp, femeile aleg să investească în fonduri de investiţii într-o proporţie mai mare faţă de bărbaţi (50,5% femei, 49,5% bărbaţi) şi deţin în momentul de faţă active de peste 2,8 miliarde de lei, potrivit datelor Erste Asset Management. Aceleaşi date arată că femeile sunt mai conservatoare faţă de bărbaţi în ceea ce priveşte selecţia tipului de investiţie, în condiţiile în care peste 64.000 de femei au investit în fonduri de obligaţiuni şi piaţa monetară, fonduri cu un grad de risc scăzut, cu 4% mai multe decât bărbaţii.
În ce investesc femeile
Pe de altă parte, agenţia de business information şi credit risk management KeysFin arată că aproape 40% dintre afacerile din România sunt conduse de femei, din poziţia de patron sau acţionar majoritar. Cele mai multe „business woman” fac afaceri în comerţ şi consultanţă!
Potrivit datelor statistice, disponibile în baza de date KeysFin, femeile reprezintă 160.109 din totalul de 444.748 acţionari majoritari la cele 434.239 de societăţi comerciale luate în calcul.
„Dacă ar fi să facem portretul robot al femeii care face afaceri în calitate de acţionar majoritar, care decide, şi nu de angajat, aceasta are vârsta medie de 35-50 ani, locuieşte la oraş, are studii superioare şi este focusată pe comerţ”, spun analiştii de la KeysFin.
Studiul realizat de KeysFin arată că cele mai multe femei implicate în business sunt în Capitală (26.255), Cluj (7.284), Constanţa (6.870), Timiş (6.099) şi Bihor (5.316).
Afacerile derulate de femeile de afaceri românce s-au ridicat, în 2013, la nivelul de 71,4 miliarde de ei, o sumă ce reprezintă peste 22% din totalul afacerilor celor peste 400.000 de firme luate în calcul de Keysfin.
Statistica KeysFin arată că cele mai multe femei implicate în business din poziţia de acţionar majoritar sunt românce, în total 143.365. Tot în ţara noastră fac afaceri, printre altele, 144 de chinezoaice, peste 200 de nemţoaice şi italience, 72 de femei din Republica Moldova, 39 de austriece, 38 de turcoaice, 34 de franţuzoaice, 27 de unguroaice şi 24 de femei din SUA.
În privinţa domeniilor de activitate, cele mai multe femei preferă să facă afaceri în comerţ. Peste 23.000 de firme care sunt conduse sau au acţionari majoritari persoane de sex feminin activează în acest domeniu, atât în sectorul alimentar, cât şi în alte activităţi ce ţin de retail, inclusiv comerţul cu îmbrăcăminte.
De interes pentru femeile din România sunt şi afacerile din sectorul consultanţei pentru afaceri şi management, unde activează aproape 5000 de firme. De remarcat şi faptul că femeile reprezintă o prezenţă activă şi într-un sector rezervat, de obicei, bărbaţilor: sunt peste 4.300 de firme care derulează afaceri de transport marfă şi persoane.
Un alt domeniu în care femeile sunt o prezenţă activă este cel al contabilităţii, audit financiar şi consultanţă în domeniul fiscal, dovadă cele 3.894 de firme înregistrate în acest sector şi care au acţionari majoritari persoane de sex feminin.
Suprinzător este faptul că, deşi ne-am fi aşteptat să fie unul dintre primele locuri în clasamentul domeniilor de business preferate de femei, coafura şi alte activităţi de înfrumuseţare se află abia pe locul IX în clasament.
În top 10 cele mai interesante domenii pentru femeile de afaceri din România mai apar lucrările de construcţii (3.231 firme), baruri şi activităţi de servire a băuturilor (2.895 companii) şi farmacii (2.237 firme).
Statistica KeysFin mai arată, totodată, că majoritatea firmelor în care sunt implicate femei în calitate de acţionar majoritar au, în medie, trei salariaţi şi o cifră de afaceri de până în 500.000 lei.
Femeile trimit mai mulţi bani acasă
Peste jumătate din volumul total anual al transferurilor internaţionale de bani este efectuat de femei, la valoarea de 291 de miliarde dolari, arată un studiu Western Union. Femeile reprezintă aproximativ jumătate din totalul migranţilor internaţionali şi fac transferuri de bani la un nivel egal cu transferurile efectuate de bărbaţi. Pe plan global, aproximativ 51% dintre cei care folosesc serviciile Western Union pentru a face transferuri transfrontaliere de bani sunt femei.
În prezent, femeile reprezintă 48% din totalul migranţilor la nivel internaţional. Majoritatea au un loc de muncă în ţara de adopţie sau au demarat propria afacere, potrivit studiilor realizate de Naţiunile Unite.
Aceste date infirmă o serie de concepţii greşite, conform cărora femeile ar reprezenta doar un „val secundar” de migraţie, ele migrând ca membre însoţitoare ale familiilor de migranţi sau pentru reîntregirea familiei. Dacă migraţia bărbaţilor a fost, istoric vorbind, şi continuă să fie preponderent orientată către economii puternic industrializate, unde munca fizică şi manuală sunt foarte căutate, femeile care migrează în căutarea unui loc de muncă se orientează către ţările cu economii bazate pe servicii puternice, unde şansele lor de integrare sunt mult mai mari. Conform datelor Organizaţiei Naţiunilor Unite din anul 2013, femeile reprezintă 54% din totalul migranţilor români din străinătate, arată Western Union.
Femeile trimit o parte mai mare din salariu în ţările din care provin şi tot ele sunt destinatarele majorităţii transferurilor internaţionale de bani
Femeile migrant trimit aceleaşi sume de bani ca şi bărbaţii migranţi, contribuţia lor ridicându-se la 50% din totalul transferurilor internaţionale anuale de bani, estimate de Banca Mondială la 582 de miliarde dolari, în 2014.
Comparativ cu bărbaţii, femeile migrant trimit o parte mai mare din veniturile lor, deşi, în general, ele câştigă mai puţin decât bărbaţii, conform datelor International Organization of Migration (IOM). Studiile IOM arată, de asemenea, că femeile trimit bani mai regulat decât bărbaţii şi pe durata unor perioade mai lungi de timp.
Femeile cheltuie banii pentru familie
Din studiile efectuate de Western Union reiese că femeile, atât cele care expediază transferuri financiare, cât şi cele care le primesc, direcţionează banii către scopuri cu un beneficiu direct asupra familiilor lor: educaţie, sănătate, alimentaţie, locuinţe şi economii, în timp ce bărbaţii care trimit bani o fac, mai degrabă, pentru achiziţionarea de bunuri de consum. Femeile migrant sunt, de asemenea, mai predispuse decât bărbaţii să furnizeze ajutor financiar în cazul situaţiilor de urgenţă, precum şi pe durata unor perioade economice nefavorabile.
În cazul românilor, cea mai mare parte a banilor trimişi în ţară sunt folosiţi pentru cheltuieli zilnice (cumpărarea de alimente, plăţi de utilităţi sau rambursări de credite), cadouri în bani (cu prilejul zilelor de naştere sau a marilor sărbători de peste an, cum ar fi Paştele şi Crăciunul) sau pentru situaţii de urgenţă.
„Femeile au ieşit din segmentul marginal al migraţiei şi îşi asumă în prezent rolul de persoane de decizie, având o contribuţie esenţială la bunăstarea financiară a familiilor lor şi a comunităţilor din care fac parte. Pe măsură ce femeile trimit tot mai frecvent bani şi sume tot mai mari şi direcţionează aceşti bani către educaţie, remiterile femeilor contribuie tot mai mult la dezvoltarea capitalului uman la nivel global. În acelaşi timp, aceste transferuri de bani joacă un rol important în sprijinirea economiilor susţinute de remiteri”, arată Daniela Budurea, Country Director Western Union România şi Bulgaria. .
Potrivit datelor Băncii Mondiale, 46,6% dintre femei la nivel global au un cont deschis la o instituţie financiară formală (comparativ cu 54,5% dintre bărbaţi). Acest procent este reprezentativ şi pentru România, unde 41,1% dintre femei deţin un cont, comparativ cu 48,5% dintre bărbaţi.
13,4% dintre femei la nivel global folosesc metode electronice de plată pentru a efectua plăţi (comparativ cu 15,6% dintre bărbaţi). În România, 8,8% dintre femei utilizează plăţile electronice, faţă de 12,4% dintre bărbaţi. 21% dintre femeile de la nivel global deţin un cont de economii la o instituţie financiară (comparativ cu 23,9% dintre bărbaţi).
Aproape 7% dintre femei la nivel global îşi folosesc conturile bancare pentru a primi bani (faţă de 7,6% dintre bărbaţi). În România, ţara în care transferul de bani prin cont bancar a fost lansat pentru prima dată de Western Union, în 2010, femeile folosesc conturile bancare pentru a primi bani într-un procent de 4,4% (faţă de 5% dintre bărbaţi). Această paritate se observă şi în cazul trimiterilor de bani folosind conturile bancare, unde, la nivel global, 6% dintre femei le folosesc (faţă de 8 % dintre bărbaţi). În România, 2% dintre femei trimit bani prin intermediul unui cont bancar faţă de 2,5% din bărbaţi.
Telefoanele mobile încep să devină tot mai utilizate la nivel global în operaţiunile de transferuri de bani, cu aproape 3% dintre femei care le folosesc pentru a primi bani (faţă de 3,5% dintre bărbaţi), în timp ce aproape 2% din femei folosesc telefonul mobil pentru a trimite bani (comparativ cu 2,7% dintre bărbaţi). În România, transferurile de bani prin intermediul telefoanelor mobile este încă un serviciu nou, cu o penetrare scăzută, dar în creştere rapidă, în special în grupul ţintă reprezentat de femei. Aproape 1% dintre femei folosesc telefoanele mobile pentru a primi sau a trimite bani (comparativ cu 0,2 % dintre bărbaţi).
Cheltuieli de „Ziua Femeii”
Turiştii români, cupluri, care vor să petreacă un weekend în străinătate, pe 7 şi 8 martie, aleg destinaţii europene de city break, pentru care plătesc circa 250 euro de persoană, arată Paravion.ro, agenţie de turism cu sistem de rezervare 100% online, transmite Agerpres. Bugetul acoperă biletele de avion şi serviciile de cazare cu mic dejun inclus la un hotel de 4 stele.
Conform datelor Paravion.ro, cele mai cumpărate destinaţii pentru weekendul 7 – 8 martie au fost, până în prezent, Istanbul, Roma şi Praga în top, urmate de Viena şi Paris.
„City break-urile sunt din ce în ce mai accesibile şi devin, de la an la an, cadourile preferate de români pentru ocazii şi zile speciale, fie că vorbim de Ziua Îndrăgostiţilor, Dragobete sau Ziua Femeii. Dacă au norocul să le prindă şi în weekend, cum s-a întâmplat anul acesta, chiar este cadoul perfect, de la costul accesibil, până la surpriza destinaţiei”, arată Remus Vişan, Managing Director Paravion.ro.
Potrivit acestuia, cei care preferă să îşi organizeze singuri mini-vacanţa de 7-8 Martie pot profita de ofertele companiilor aeriene, care pun în vânzare bilete accesibile către destinaţii de top. De exemplu, media pentru un bilet dus – întors la Istanbul este de 150 euro, cu taxe incluse, către Roma costă 180 euro cu taxe incluse, iar spre Viena, biletul de avion costă, în medie, 198 euro, cu taxe incluse.
