Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a pledat, din nou, pentru o relaxare fiscală „la momentul potrivit” și cu măsură, considerând că aplicarea tuturor măsurilor cuprinse în Codul Fiscal începând cu 1 ianuarie 2016 nu este sustenabilă. El a afirmat că macrostabilitatea economică este precum sănătatea: îţi dai seama cât de importantă este abia după ce o pierzi. Pe de altă parte, el a avertizat că Executivul îşi asumă riscul dacă nu ține cont de recomandările Comitetului pentru Supraveghere Macroprudențială. Consiliul de Administrţie (CA) al BNR a păstrat, în ultima şedinţă de politică monetră, atât nivelul dobânzii – cheie la 1,75%, cât şi nivelurile rezervelor minime obligatorii (8% la lei şi 14% la valută).
„Grămada neînțeleaptă de șase măsuri, toate cu impact mare, începând de la 1 ianuarie 2016 … poate era bine să fie tratate separat. Cu toate nu merge, nu încape!”, a declarat guvernatorul, într-o conferință de presă în care a anunţat deciziile CA ale BNR.
Potrivit guvernatorului BNR, macrostabilitatea poate fi comparată cu sănătatea. „Îți dai seama cât de importantă este când o pierzi, iar reparațiile, tratamentele sunt dureroase, așa cum se întâmplă și cu sănătatea. De aceea, sub nicio formă nu trebuie s-o pierdem”, a precizat Mugur Isărescu.
De altfel, el a spus că a avut o nouă discuție cu ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, cu privire la Codul Fiscal, însă fiecare și-a menținut punctul de vedere. „Ieri (luni – n. r.) ne-am văzut cu ministrul Finanțelor. Întâlnirea este instituțională, trebuie să spun că nu este nimic nou. Aceste întâlniri fac parte din întâlnirile instituționale și din conlucrarea celor două instituții. (…) Schimbul de informații a fost foarte bun, nu ne-am spus lucruri noi, pentru că ne știm pozițiile. Noi am reiterat riscurile (aplicării unor măsuri din noul Cod Fiscal – n. r.) la adresa stabilității, dânsul a subliniat și contextul politic în care are loc această dezbatere despre Codul Fiscal. Noi am subliniat încă o dată că poziția noastră nu se referă la Codul Fiscal, că sunt multe elemente bune, se referă la acest pachet de măsuri, de reducere de taxe și impozite, aglomerate într-o perioadă foarte scurtă de timp. Nu e vorba nici de alb-negru, da sau împotriva Codului Fiscal, nu este nici alb-negru da sau nu împotriva măsurilor fiscale, este vorba de dozaj, de măsuri. Sunt foarte multe reduceri de impozite, la toate proporțiile sunt mari, cifra de deficit este de 2,2% – 2,3% din PIB. Ea pare mică, dar este o cifră foarte mare. Ea poate să schimbe traiectoria economiei românești pentru că este prinsă într-o perioadă foarte scurtă și, chiar dacă am vrea, nu putem să compensăm dintr-odată. De aceea, dozajul este cheia problemei”, a subliniat șeful BNR, transmite Agerpres.
Mugur Isărescu a făcut referire și la opinia reprezentanților Fondului Monetar Internațional (FMI) cu privire la aplicarea Codului Fiscal.
„Am citit și eu comunicatul Fondului și mi se pare că merge în aceeași direcție și insistă pe aceleași lucruri. În sfârșit, dânșii, fiind mai apropiați pe probleme fiscale cu Ministerul de Finanțe, fac și recomandări privind unele opțiuni. (…) Este un comunicat foarte dens. Fac un apel către economiștii din România să îl citească cu atenție”, a subliniat șeful Băncii Centrale.
El a făcut această remarcă în contextul în care există opinii potrivit cărora măsurile de relaxare fiscală ar trebui contracarate prin măsuri de politică monetară.
„Am auzit că BNR nu are vână, că trebuie să vină să contracareze (măsurile de relaxare fiscală – n. r.) Ce înseamnă asta? Să te duci cu dobânzile în ceruri … Și nu contracarează politica fiscală suficient, dar omoară economia de piață, sectorul privat, populația. (…) Atenție la lanțul de consecințe care pot să apară dintr-o combinație nefericită dintre politica monetară și politica fiscal-bugetară. E ca la o prăjitură bună…ingredientele nu se compensează unele pe altele. Nu există substitut la politici macroeconomice coerente. Apropo și de comitet (Comitetul Național pentru Supraveghere Macroprudențială — n. r.)…e mult mai bine să discuți înainte să găsești dozajul optim”, a încheiat Mugur Isărescu.
Codul Fiscal, în forma aprobată de Parlament, va genera o majorare a deficitului bugetar la 3% din PIB, va periclita realizările economice obținute de România în ultimii ani și va determina revenirea la austeritate, se arată în documentul intitulat “O Decizie Crucială”, semnat de șeful misiunii Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru România, Andrea Schaechter, și de reprezentantul rezident al FMI pentru România și Bulgaria, Guillermo Tolosa.
”România a făcut pași importanți în ultimii șapte ani pentru a-și îmbunătăți finanțele publice controversate. Suntem îngrijorați că, în forma sa actuală, acest Cod Fiscal, ar periclita aceste realizări. El ar presupune o pierdere anuală de venituri de aproximativ 2,2% din PIB și o majorare a deficitului bugetar de până la cel puțin 3% din PIB, plasând astfel datoria publică pe o traiectorie ascendentă. În mod alternativ, pentru a menține sub control deficitul, s-ar impune reducerea cheltuielilor statului, precum și renunțarea la inițiativele noi de cheltuieli, inclusiv la cele de infrastructură, apărare, salarii, sănătate și educație”, se menționează în document.
Riscuri la Guvern
Comitetul Național pentru Supraveghere Macroprudențială evaluează riscurile asupra economiei și face recomandări, inclusiv Guvernului, pentru combaterea acestora, iar dacă nu ține cont de aceste recomandări Executivul își asumă responsabilitatea fără să mai poată da vina pe faptul că nu a fost avertizat, a mai spus Mugur Isărescu.
„Guvernul și-a asumat un risc (dacă nu ia măsurile recomandate – n. r.) și are toată responsabilitatea politică și nu mai poate să spună că nu a fost avertizat de BNR sau de altcineva. Și țara va avea de suferit, dacă riscul se adeverește”, a spus Isărescu, răspunzând la o întrebare referitoare la atribuțiile acestui comitet.
Mai mult, el a explicat că toate aceste recomandări, ca și răspunsurile instituției vizate, sunt transmise în scris și vor fi cuprinse într-un raport anual care va fi supus aprobării Parlamentului.
„Putem să dăm avertismente către ASF, către BNR… Obligatoriu trebuie citite și să dea un răspuns: “Vedem riscul și am luat măsurile 1, 2, 3” sau “Nu vedem riscul” sau “Vedem riscul, dar nu avem cu ce să intervenim”, a explicat șeful BNR.
El a atras atenția că nu trebuie confundat comitetul cu guvernatorul, pentru că acesta din urmă are doar un vot, care cântărește mai mult doar în condiții de egalitate, iar doi membri vor fi reprezentanți la nivelul cel mai înalt din Ministerul Finanțelor – ministru sau secretar de stat.
„Ca în orice comitet, deciziile se iau împreună. Nu am nici drept de veto. Nu eu, guvernatorul. Cel mult, la un număr exact de voturi, votul președintelui cântărește mai mult”, a subliniat oficialul BNR.
El a apreciat faptul că aspectele cu privire la acest comitet s-au mai lămurit, pentru că erau total deviate. „A fost și căldură mare…Este vorba de un comitet, oameni care au date. BNR are date, MFP are date, se discută pe cifre, se evaluează riscurile. (…) Ce înseamnă evaluarea riscurilor? Se observă fenomenele externe, interne, se evaluează riscurile, se pornește de la o realitate: că sâmburele unei crize financiare pleacă chiar din anii de succes, că asta se uită! Gena crizei pleacă din anul de succes. De exemplu, anul acesta este unul de succes”, a avertizat guvernatorul Băncii Centrale.
În opinia sa, în fiecare an de succes – iar 2015 este un an de succes – se poate forma un nou sâmbure al crizei.
„Și, dacă nu acționăm din timp, se ajunge acolo. Dar eu cred că reacționăm… De câte ori trebuie să dăm cu capul într-un perete ca să vedem că e tare?! Macrostabilitatea nu este o toană a BNR sau un pretext ca să ne aflăm și noi în treabă. Este baza pe care se poate construi durabil bunăstarea. Orice creștere de nivel de trai fără macrostabilitate este efemeră. Și nu doar atât…când faci ajustarea, duce la nedreptăți îngrozitoare. Trebuie să tai în carne vie. Ar fi culmea să nu fi învățat nimic din criza din 2007 – 2008″, a adăugat Isărescu.
Potrivit acestuia, dacă o criză financiară nu este abordată din timp, ulterior este mult prea târziu să intervii.
„Apare fenomenul de contagiune și, ceea ce este și mai grav, poate apărea fenomenul de panică. (…) Și, pe baza acestor date, se face o recomandare. Noi nu facem nici politica Guvernului, nici nu spunem legiuitorului ce lege să dea. E ca la riscul meteo. Datorită tehnologiei extrem de avansate în domeniul urmăririi mișcărilor de aer, radarelor, prognozele pe termen scurt sunt extrem de exacte… Se dă o avertizare și o recomandare. Noi participăm la Comitetul de Risc Sistemic European. Mergem acolo de patru ani și jumătate la comitetul de macrostabilitate. E la fel ca la meteo: verde, galben, portocaliu, roșu! Comitetul are rol preventiv”, a explicat șeful BNR.
El a subliniat că astfel de comitete funcționează de mai bine de patru ani în 24 din cele 28 de țări membre ale Uniunii Europene și nicăieri nu sunt percepute ca fiind o dictatură, ca un atac la Constituție și nici ca un ‘supraguvern’.
„Funcționează la nivelul Uniunii de patru ani și ceva. Noi am mai informat despre acest lucru, nu este o noutate, nicăieri nu este un atac la Constituție, nicăieri nu este o dictatură sau un supraguvern. Este o instituție nouă după criza din 2008, care funcționează foarte bine. Din 28 de state, 24 au deja o astfel de structură. Nici nu sunt comitete, ci sunt în structura băncii centrale și nu vorbește nimeni de dictatură. Noi suntem printre ultimele patru țări care nu au un astfel de comitet, deși avem recomandarea de mai mulți ani”, a precizat guvernatorul BNR.
Nu există pericol de deflație
Pe de altă parte, Mugur Isărescu a anunţat că CA al BNR a aprobat raportul asupra inflaţiei şi că România nu riscă intrarea în deflație, deși Banca Centrală estimează că inflația va rămâne în teritoriu negativ în următoarele trei trimestre,.
„Nu intrăm în deflație. Și am două argumente: în primul rând, grosul acestei dezinflații, într-adevăr de tip șoc, vine nu neapărat din reducerea TVA la 19%, care nu este certă, dar nu puteam să nu o luăm în calcul. Grosul vine tot de la reducerea TVA la alimente, pentru că ponderea alimentelor în coșul de consum este foarte mare. Noi am calculat un indicator de transmisie de 60% (impactul scăderii TVA în prețuri – n. r.), dar este mult mai mare. Și perioada a fost bine aleasă, cu ofertă bogată. A fost o decizie fericită și pentru că s-a adresat unui sector al economiei care are capacități de producție”, a explicat guvernatorul BNR.
Un al doilea argument este legat de faptul că, la o creștere de 6% a consumului, care probabil se va duce la 10% până la finalul anului, nu se poate vorbi despre deflație.
„Atunci (în deflație – n. r.) se amână consumul în așteptarea scăderilor de prețuri. Pericolul nu este în scăderea prețurilor, pericolul îl constituie reducerea graduală a consumului de natură să reducă cererea și să reducă creșterea economică. Nu vedem pericol. Avem creștere de consum și avem creștere economică”, a subliniat Isărescu.
Totuși, susține șeful BNR, se conturează presiuni inflaționiste din creșterile de salarii anunțate, care sunt foarte mari. „7%, 8%, 10% este o creștere mare și se anunță creșteri și mai mari. Cu greu poți să te gândești că ai creșteri de productivitate de 10% în actualele condiții în România. Deci, trebuie să se ducă undeva… dar vor fi ecranate de reducerea prețurilor la alimente”, a subliniat guvernatorul BNR.
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în jos prognoza de inflație pentru anul în curs, aceasta urmând să se mențină în teritoriu negativ în următoarele trei trimestre, iar apoi să revină în teritoriu pozitiv, a mai spus Isărescu. El a precizat că, potrivit estimărilor BNR, inflația va rămâne sub nivelul minim al intervalului de variație (1,5%– n.r.) până la începutul anului 2017.
Guvernatorul BNR a menționat faptul că revizuirea prognozei de inflație a avut loc ca urmare a anticipării impactului aplicării măsurilor din Codul Fiscal și a noii Legi a salarizării în sectorul bugetar.
În raportul publicat în luna mai, BNR estima pentru finalul acestui an o inflație de 0,2%, iar pentru 2016 de 1,9%, în condiţiile în care ţinta de iflaţie pentru acest an este de 2,5%, plus/minus 1 punct procentual.
Nimic nou „pe frontul” BNR
În cea mai recentă şedinţă de politică monetară, CA al BNR a decis să păstreze dobânda cheie la 1,75%/an, precum şi rezervele minime obligatorii (RMO) la
“Cele mai recente date statistice atestă intrarea ratei anuale a inflației în teritoriu negativ sub impactul extinderii, începând cu 1 iunie 2015, a aplicării cotei reduse de TVA la toate alimentele și serviciile de alimentaţie publică. În aceeași perioadă creșterea economică s-a accelerat ca urmare a unui avans consistent al consumului final și a dinamicii pozitive a investițiilor, inclusiv pe fondul revitalizării procesului de creditare. Rata anuală a inflaţiei a coborât la nivelul de -1,6 la sută în luna iunie 2015 de la 1,2% în luna precedentă. Șocul dezinflaționist produs de efectele de runda întâi ale scăderii cotei TVA de la 24% la 9% la produsele alimentare, care acoperă prețurile a circa 30% din bunurile și serviciile din coșul de consum, a fost mai accentuat decât cel anticipat. Datele statistice relevă o scădere a prețurilor mărfurilor alimentare la care s-a redus cota TVA, de 9,8% în luna iunie față de luna precedentă”, se arată în comunicatul de presă al CA al BNR.
Conform acestuia, rata medie anuală a inflaţiei a scăzut la nivelul de 0,7%, în timp ce indicatorul relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană – rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum –s-a redus la 1% de la 1,1%.
Indicatorii monetari relevă revenirea dinamicii anuale reale a creditului acordat sectorului privat în teritoriu pozitiv în condițiile expansiunii împrumuturilor în monedă națională (15% creștere anuală în termeni reali în luna iunie 2015), pe fondul relaxării graduale a conduitei politicii monetare din ultimul an prin intermediul întregii palete de instrumente: scăderea ratei dobânzii de politică monetară, îngustarea coridorului simetric asociat acesteia, reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii și gestionarea adecvată a lichidității.Stocul de credite în valută a continuat să se reducă, ponderea acestuia în totalul împrumuturilor acordate sectorului privat ajungând în luna iunie 2015 la 52,4% de la un vârf de 64,4% în luna mai 2012. “Această evoluție este benefică din perspectiva consolidării transmisiei politicii monetare și a atenuării riscurilor la adresa stabilității financiare”, precizeză BNR.
La nivel global, perioada recentă se caracterizează printr-o revenire încă modestă a creșterii economice și o accentuare a volatilității de pe piețele financiare internaționale pe fondul prelungirii incertitudinilor legate de situația Greciei, evoluțiilor economice din China și al divergenţei conduitelor politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume.
“Pe plan intern, se prefigurează implementarea unei serii de măsuri fiscal-bugetare (pachetul de măsuri de relaxare fiscală și noua lege a salarizării) cu impact direct asupra stabilității macroeconomice și asupra mixului de politici economice agreat în cadrul acordurilor de finanțare externă cu instituțiile internaționale. Toți acești factori, de natură să afecteze apetitul global pentru risc și percepția investitorilor asupra economiei românești, influențează gestiunea politicilor macroeconomice interne.”, avertizează BNR.
“În ședința de astăzi, CA al BNR a analizat și aprobat Raportul trimestrial asupra inflației. Comparativ cu evaluarea anterioară proiecția trimestrială actualizată implică o nouă revizuire substanțială a traiectoriei previzionate a ratei anuale a inflației ca urmare a înglobării impactului anticipat al măsurilor fiscale adoptate recent de Parlament, aflate în prezent în procedură de reexaminare. Noua prognoză indică menținerea ratei anuale a inflației în teritoriu negativ pe parcursul următoarelor trei trimestre și revenirea ei ulterioară la valori pozitive, plasate sub limita de jos a intervalului țintei, până la începutul anului 2017. Accentuarea pe termen scurt a impactului dezinflaționist tranzitoriu al măsurilor fiscale menționate ecranează, însă, acumularea unor presiuni inflaționiste pe termen mediu în condițiile închiderii mai rapide a deficitului de cerere agregată, succedată de creșterea graduală a unui excedent de cerere agregată, și ale majorării costurilor unitare cu forța de muncă. Riscurile la adresa proiecției sunt generate atât de evoluțiile mediului extern, cât și de cele în plan intern, în principal de incertitudinile privind politicile economice în perioada următoare și relațiile cu instituțiile financiare internaționale. În aceste condiții și pe baza datelor disponibile în prezent, CA al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
CA al BNR reafirmă că deciziile sale vizează asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu într-o manieră care să sprijine creşterea economică într-un cadru macroeconomic sustenabil, în condiții de păstrare a stabilității financiare. Pentru aceasta este necesar ca pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce va fi aplicat în perioada următoare să nu pericliteze stabilitatea macroeconomică, care este un activ public deosebit de important și de care depinde percepția favorabilă a României. Implementarea consecventă a unui mix adecvat de politici monetare și fiscale, alături de progresul în sfera reformelor structurale, sunt esențiale pentru păstrarea echilibrelor la nivel macroeconomic, asigurarea unei creșteri economice durabile, continuarea procesului de convergență cu Uniunea Europeană și întărirea robusteții economiei românești față de eventuale șocuri sau condiții adverse pe plan mondial. BNR reiterează că monitorizează permanent evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional în vederea utilizării şi dozării corespunzătoare a tuturor instrumentelor de care dispune pentru îndeplinirea obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu și pentru menținerea stabilității financiare”, mai arată CA al BNR.
