“Lumina” se scumpeşte, însă foarte puţin

Preţul energiei electrice ar putea creşte cu cel mult 1% de la 1 iulie, când piaţa liberă pentru consumatorul casnic va ajunge la 90%, a declarat Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), în cadrul conferinței ”R-evoluție în energie. Decizii pentru viitor”, organizată de publicaţia InvesTenergy.

„De la 1 iulie piaţa va fi liberalizată cu încă 10%, astfel că ar putea să existe anumite ajustări, dar sub 1% (în factura finală – n.r.). Deci considerăm că, practic, vom avea acelaşi preţ”, a spus oficialul ANRE.

În prezent, populaţia consumă 80% energie din piaţa liberă şi 20% cu preţ reglementat, iar, de la 1 iulie, ponderea energiei din piaţa liberă va creşte la 90%. De la 1 ianuarie 2018, piaţa va fi complet liberalizată.

Totodată, Havrileţ a mai spus că pierderile distribuitorilor ca urmare a fenomenelor meteo extreme de la sfârşitul lunii aprilie, când sute de stâlpi şi linii electrice au fost doborâţi de viscol şi ninsori, vor avea un impact nesemnificativ în factura populaţiei, dacă vor fi recunoscute de către ANRE.

„Acestea trebuie să fie încadrate în categoria pagubelor înregistrate în urma unor condiţii extrem de grele, adică ei (distribuitorii – n.r.) să primească statutul de forţă majoră. Dacă acest statut va fi obţinut, suntem obligaţi să preluăm costul reparaţiilor în factura finală. Dar considerăm că nu sunt valori foarte mari, undeva sub 0,5% – 0,1%. Sunt valori foarte mici”, a explicat oficialul ANRE.

Pe de altă parte, acesta a precizat că factura la gaze poate fi susţinută de către populaţie, dacă locuinţa are toate elementele de eficientizare energetică.

„Cea mai ieftină încălzire este atunci când ai toate condiţiile de eficientizare puse în practică. Un apartament izolat din punct de vedere termic, cu toate elementele de eficientizare, consumă aproximativ 700 de metri cubi de gaze pe an, ceea ce ar însemna o factură de 900 de lei pe an. Împărţită pe 12 luni, este o factură care poate să fie susţinută, cu condiţia să fie toate elementele de eficientizare”, a subliniat Havrileţ.

Totodată, el a fost întrebat cum comentează informaţia publicată de Institutul Naţional de Statistică, potrivit căreia preţul gazelor a crescut în luna aprilie cu 2,5% faţă de luna martie. Aceasta în condiţiile în care, de la 1 aprilie, ANRE a decis să liberalizeze preţul gazelor de producţie internă.

„Aşa am estimat şi noi, iar această cifră se confirmă de către Institutul Naţional de Statistică. Provine de la faptul că nu mai există preţ reglementat la achiziţia de gaze naturale şi se încheie contracte pe piaţa liberă. Se utilizează bursele, s-au încheiat contracte care au ajuns la cantităţi de 25% – 30% din totalul cantităţilor care se consumă într-un an. Începe piaţa să funcţioneze, să avem lichiditate. Acestea sunt şi estimările noastre de creştere finală: 2% – 2,5%, aşa cum am prevăzut atunci când am făcut metodologia care se aplică de la 1 aprilie”, a arătat Havrileţ.

Preţul gazelor pentru populaţie a crescut cu 2% în medie de la 1 aprilie, iar Havrileţ a explicat că acest preţ este valabil până la 1 aprilie 2018, excepţie făcând situaţia în care preţul gazelor de producţie internă va avea fluctuaţii de peste 5%.

„Am convenit cu furnizorii ca, în acest caz, să vină să discutăm o eventuală ajustare”, a arătat oficialul ANRE, precizând că, dacă fluctuaţiile vor fi foarte mari, ajustarea pentru populaţie se poate face treptat.

ANRE va continua să reglementeze preţul final pentru populaţie până în anul 2021.

Sunt bani pentru retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavodă

Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica, compania care operează centrala nucleară din Cernavodă, spune că proiectul privind retehnologizarea reactorului 1 are o valoare estimată de 1,2-1,5 miliarde euro și subliniază că producătorul de energie are banii necesari pentru a finanța această investiție. Există, însă, riscul ca rezervele companiei să fie distribuite acţionarilor, a declarat Daniela Lulache în cadrul conferinței ”R-evoluție în energie. Decizii pentru viitor”, organizată de publicaţia InvesTenergy.

„Astăzi suntem încrezători că avem bani să finanţăm acest proiect. Este o decizie asumată că acest proiect este principalul proiect de dezvoltare al Nuclearelectrica, există şi o aprobare a acţionarilor din 2014. Valoarea acestui proiect este de 1,2 – 1,5 miliarde de euro. Un astfel de proiect niciodată nu este finanțat exclusiv din surse proprii ale companiei care îl dezvoltă. În principiu, structura de finanțare tipică este undeva 30-40% din valoarea proiectului equity, 60-70% surse atrase. Dacă mergem pe o structură de finanţare clasică, 30% equity – 70% fonduri atrase, înseamnă că finanţarea Nuclearelectrica ar fi undeva la 300 – 400 de milioane de euro, depinde de cum va evolua piaţa, iar restul de la bănci”, a spus Lulache.

Potrivit acesteia, riscul vine din intenţiile acţionarilor de a distribui drept dividende rezervele companiei.

„De exemplu, a fost propunerea Fondului Proprietatea de distribuire a rezervelor. Cu bucurie, nu a fost aprobată, dar există în continuare acest risc. Noi ne-am exprimat public poziţia cu privire la impactul unei astfel de decizii şi îmi place să cred că decidenţii iau în analiză şi punctul de vedere al companiei atunci când iau astfel de decizii”, a mai spus oficialul Nuclearelectrica.

Lulache a adăugat că retehnologizarea unităţii 1 trebuie, în mod normal, finalizată până în 2025-2026.

„Standardele din industrie ne spun că acest proces seamănă aproape cu un proces de construcţie a unui reactor nou. Am început acest proiect în 2014 şi încă lucrăm la studiile tehnice. Această retehnologizare înseamnă înlocuirea unor echipamente din reactor în funcţie de un diagnostic dat de specialişti. Pentru a spune ce trebuie să facem, când şi la ce dimensiune, trebuie ca fiecare componentă a acelui colos să fie diagnosticată. Aceste studii tehnice au început în 2014 şi, probabil, vor putea fi finalizate în 2018, când vom avea oprirea planificată a Unităţii 1 şi vom putea face anumite teste”, a precizat Lulache.

Ea a apreciat că proiectul se află în calendar. „Investiţia este majoră, este la limita suportabilităţii noastre financiare în condiţiile date, ţinând cont de rezervele noastre. În continuare acumulăm rezerve ca să putem să facem acest proiect, în paralel cu pregătirea lui”, a adăugat şeful producătorului de energie.

Potrivit acesteia, compania continuă şi proiectul reactoarelor 3 şi 4.

„Vrem să facem şi unităţile 3 şi 4, care sunt absolut necesare pentru dezvoltarea economică a României, pentru menţinerea capabilităţilor României în sectorul nuclear, unde suntem una dintre cele mai bune centrale din lume, suntem pe locul unu în lume la factorul de capacitate. Acesta nu este un proiect exclusiv al Nuclearelectrica, este un proiect al României, ce cu siguranţă depăşeşte posibilităţile noastre. Rolul statului este definitoriu şi mă bucură afirmaţiile tuturor autorităţilor statului că în continuare acest proiect este unul important şi strategic pentru România”, a mai susţinut Lulache.

Ultimul studiu de fezabilitate, realizat în 2012, prevedea un necesar de investiţii de 6,5 miliarde de euro pentru reactoarelor 3 şi 4, însă Lulache a precizat că viitoarea companie de proiect va actualiza studiul de fezabilitate.

Necesitatea restructurării activităţii la CE Hunedoara

Minele Lupeni şi Lonea din Valea Jiului se vor închide începând cu 2018, urmând ca doar exploatările miniere Livezeni şi Vulcan să îşi continue activitatea, alături de două grupuri energetice, unul de la Paroşeni şi altul de la Mintia – Deva, a declarat Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei. El a fost întrebat care este strategia Guvernului în privinţa Complexului Energetic (CE) Hunedoara (CEH).

„După foarte multă incertitudine, am reuşit să ajungem la un numitor comun, administraţie, sindicate şi sector politic, privind necesitatea restructurării activităţii, pentru a diminua pierderile care nu mai puteau fi suportate. Prin urmare, am promovat o hotărâre de Guvern privind închiderea minelor Lupeni şi Lonea, rămânând ca active viabile pe partea de minerit doar minele Livezeni şi Vulcan, care vor asigura cărbunele pentru doar două grupuri energetice: grupul 4 Paroşeni şi grupul 3 Deva. Pentru aceste două grupuri am notificat Comisia Europeană pentru un ajutor de tip SIEG (ajutor de stat pentru servicii de interes economic general – n. r.) în condiţii de siguranţă a sistemului, în baza studiului făcut de Transelectrica, potrivit căruia până la finalizarea inelului de 400 de kV pe regiunea Banat este necesară o injecţie de putere până în anul 2024, în această perioadă cele două grupuri urmând să funcţioneze”, a spus Vişan.

Potrivit oficialului, extracţia de cărbune în minele care vor fi închise va continua până în 2018, urmând ca lucrările efective de închidere să se finalizeze până în 2027, acestea fiind termenele maxime impuse de Comisia Europeană pentru aceste tipuri de activităţi.

Vişan a mai spus că Hotărârea de Guvern la care se referă este în vigoare şi produce efecte începând cu luna mai.

„Am avut discuţii cu comisarul pentru Energie şi solicitarea dânşilor a fost foarte clară. În primul rând, sunt de acord cu strategia gândită în acest sens, au agreat-o. În al doilea rând, să prezentăm un calendar foarte clar în acest sens. În al treilea rând, să realizăm discontinuitatea economică, adică, după ce accesăm acest SIEG şi îl punem pe cele două active viabile pe componenta energetică, să le scoatem la privatizare sau altă formă de dare în plată, ca să realizăm discontinuitatea economică şi, cel mai important, să realizăm separarea activităţilor, activitatea minieră şi cea energetică. Acestea sunt cerinţele lor”, a completat Vişan.

Listarea Hidroelectrica ar trebui să se facă fără “balast”

Listarea Hidroelectrica nu este posibilă înainte de rezolvarea situaţiei unor proiecte nerentabile de 2 miliarde de euro, care au o componentă energetică foarte mică şi care ar greva valoarea societăţii, a declarat Ovidiu Agliceru, directorul general al producătorului de energie.

„În ceea ce priveşte listarea companiei, există două comisii, una de pregătire a procesului şi alta de coordonare a listării. Aceste comisii şi-au reluat activitatea de un an, dar, în Hidroelectrica, de trei ani lucrează încontinuu 30 de specialişti, care au pregătit toate documentele premergătoare listării”, a spus Agliceru, în cadrul conferinţei organizate de InvestEnergy.

Potrivit acestuia, până la intrarea în insolvenţă, în 2012, toate activităţile companiei erau descentralizate, iar în sucursale era o „dezordine organizată”.

„Acei 30 de specialişti au muncit doi ani pentru a limpezi tot ce înseamnă investiţii în Hidroelectrica. Concluziile acestora au fost că există 17 obiective de investiţii care nu sunt eficiente energetic. Finalizarea acestor 17 obiective ar însemna pentru Hidroelectrica o sută şi ceva de MW şi o cheltuială de 2 miliarde de euro”, a spus oficialul companiei.

Aceste investiţii, începute înainte de 1990, au o componentă energetică foarte mică, în schimb fiind viabile pentru alte activităţi, precum navigaţie, irigaţii sau alimentarea populaţiei cu apă, au fost puse în seama Hidroelectrica.

Agliceru a subliniat că această problemă ar greva valoarea societăţii. „Listarea Hidroelectrica în acest condiţii, cu suma de 2 miliarde de euro care ar greva valoarea societăţii, nu ar mai fi posibilă. Numai soluţionarea definitivă a problemei celor 17 obiective de investiţii poate duce la continuarea listării”, a mai spus şeful Hidroelectrica.

Potrivit acestuia, cealaltă condiţie care trebuie îndeplinită pentru listare, respectiv selecţia unui management în baza ordonanţei 109/2011 privind guvernanţa corporativă în companiile de stat, este „floare la ureche” pe lângă problema investiţiilor nerentabile.

Luni, într-o conferinţă de presă, Remus Borza, fostul administrator judiciar al companiei, a declarat că există presiuni pe directoratul Hidroelectrica pentru continuarea investiţiilor nerentabile, arătând că există riscul ca „băieţii deştepţi” să revină la Hidroelectrica.

„Văd că există presiune pe directorat ca Hidroelectrica să reia acele investiţii vechi încă din anii 80, unde componenta energetică e redusă şi unde ar însemna să ajungem la un cost pe MW de 20 de milioane de euro. Evident că o asemenea investiţie nu se va amortiza nici într-o mie de ani lumină, nu este rentabilă, la nivel mondial maximul acceptat este de 2 milioane de euro pe MW”, a mai spus Borza.

Tot luni, în aceeaşi conferinţă, Andreea Lambru, preşedintele Consiliului de Supraveghere al producătorului de energie, a declarat că Ministerul Energiei pregăteşte o hotărâre de Guvern prin care va schimba procedura de listare la bursă a Hidroelectrica, astfel încât banii să rămână la bugetul de stat, ceea ce va însemna că procesul nu va mai avea loc în acest an.

Prezenţi la aceeaşi conferinţă organizată de publicaţia InvesTenergy, Victor Ionescu, directorul general al bursei de energie şi gaze Opcom, şi Irina Moinescu, avocat la Țuca Zbârcea & Asociații, au pus problema investiţiilor în energie. Irina Moinescu a arătat că este, practic, imposibil ca un proiect de generare a energiei să fie bancabil, fără posibilitatea de a încheia contracte de vânzare-cumpărare a electricităţii înainte de finalizarea proiectului. Dar, în prezent, legislaţia interzice astfel de contracte bilaterale directe. Victor Ionescu, la rândul său, a declarat că, dacă ANRE acordă o licenţă “provizorie” pentru viitorul producător, şi Opcom ar putea lansa o platformă specială pentru astfel de tranzacţii cu energie electrică, precum şi pentru gaze naturale.

Director Direcția Management Energetic din cadrul Romgaz, Bela Balazs, a vorbit despre stadiul proiectului privind construcţia termocentralei de la Iernut, precum şi despre importanţa acestuia pentru Romgaz, dar şi pentru sistemul energetic naţional. Prezent la manifestare, Cosmin Mitu, director Divizia Operațiuni Romelectro, constructorul termocentralei de la Iernut, a prezentat proiectele Romelectro din ţară şi străinătate.

Valeriu Binig, Partener Ernst & Young Romania, a cerut ca, în România, să se treacă de la managementul de tip “pompieristic” la leadership. “România trebuie să-şi întărească poziţia, mai ales că, în anul 2019, când va avea preşedinţia UE, Comisia Europeană va discuta pachetul de iarnă privind energia”, a mai spus Binig.

Sorin Boza, directorul general al CE Oltenia, a afirmat că “e nevoie de cărbune. Iarna, cum a fost la începutul acestui an, cărbunele a susţinut consumul de energie. Şi vara, când e secetă, iar vântul nu bate, tot cărbunele ne salvează. De aceea, ar trebui găsite soluţii pentru continuarea în bune condiţii a activităţii în aceste termocentrale”.