Acordul de compromis la care au ajuns reprezentantii celor aproape 200 de state participante la summit-ul climatic al ONU de la Cancun are menirea de a salva negocierile ulterioare pentru un tratat climatic intenaţional. Aceasta este părerea generală a participanţilor. Rămâne de văzut care vot fi rezultatele negocierilor finale, mai ales că actualul Protocol de la Kyoto, privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, îşi termină valabilitatea în 2012.
Acordul convenit reiterează promisiunea făcută de statele bogate anul trecut, de a mobiliza miliarde de dolari pentru un fond climatic care să ajute statele sărace să se apere de efectele încălzirii globale. Dar nu s-a stabilit clar cum vor fi strânşi aceşti bani. Anul trecut, la Copenhaga, ţările bogate s-au angajat să colecteze 100 miliarde de dolari pe an până în 2020 pentru acest fond. La Cancun, oficialii au declarat că majoritatea banilor vor proveni din sectorul privat. Potrivit acordului, ţările în curs de dezvoltare vor primi ajutoare financiare pentru a nu mai defrişa pădurile tropicale. Despăduririle sunt responsabile pentru 15% din emisiile de dioxid de carbon la nivel mondial.
Cele mai importante decizii vor trebui luate anul viitor, la conferinţa COP 17 din Africa de Sud, în condiţiile în care Japonia şi Rusia, semnatare ale Protocolului de la Kyoto, şi-au manifestat reticenţa puternică în ceea ce priveşte acceptarea şi asumarea unei a doua perioade de angajament, având în vedere absenţa unor angajamente similare ale altor mari emitenţi de CO2, în special SUA şi China.
România preocupată de JI
România a participat la Conferinţa Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice de la Cancun, delegaţia fiind condusă de ministrul Mediului Laszlo Borbely. În comisiile care s-au desfăşurat la Cancun, s-a pus problema continuării mecanismului JI după anul 2012, ceea ce ar permite României să-şi continue rolul activ în dezvoltarea acestor tipuri de proiecte prin realizarea de investiţii în proiecte de mediu (retehnologizare), în condiţiile atingerii obiectivelor ţării noastre de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Totodată, reprezentantul României a fost ales ca membru în Comitetul de Supervizare a proiectelor Joint Implementation (JISC), pentru perioada 2012-2013.
Conferinţa a Părţilor contând ca a 6-a Întîlnire a Părţilor semnatare ale Protocolului de la Kyoto – CMP 6 a decis continuarea lucrului asupra propunerilor cuprinse în
noul document de lucru sub Protocolul de la Kyoto, precizează un comunicat de presă al Ministerului Mediului şi Pădurilor. CMP 6 vrea introducerea prevederilor referitoare la cea de-a doua perioadă de angajament sub Protocolul de la Kyoto (cu alternativele 2013-2017 sau 2013-2020) şi la stabilirea unui an de bază ca nivel de referinţă pentru stabilirea angajamentelor de reducere a emisiilor GES din a doua perioadă de angajament (CP2). Se pune problema reportării surplusului de Unităţi ale Cantităţii Atribuite (AAU) din prima în a doua perioadă de angajament sub Protcol. Se întrevăd patru variante referitoare la reportarea AAU-urilor: reportare totală; reportare zero; reportare parţială, cu un procent definit din surplus, fără restricţii de tranzacţionare; reportare parţială, cu folosirea surplusului din prima perioadă strict pentru conformare internă, dar cu excluderea componentei de tranzacţionare. Draftul de decizie a CMP 6 prevede şi continuarea mecanismelor flexibile cuprinse sub Protocolul de la Kyoto (Joint Implementatuion – JI şi Clean Development Mechanism – CDM). La acestea se adaugă şi stabilirea unui set definit de opţiuni asupra modului în care vor continua acţiunile de contabilizare a emisiilor provenite din folosinţa terenurilor, schimbarea folosinţei terenurilor şi silvicultură (LULUCF).
Acordul de la Cancun
Cele mai importante prevederi stabilite la Cancun se referă la:
Lupta împotriva schimbărilor climatice
1. Schimbările climatice sunt cea mai mare provocare pentru omenire din zilele noastre.
2. Încălzirea globala este ”indubitabilă, iar majoritatea creşterilor temperaturii medii globale observate de la mijlocul secolului 20 sunt foarte probabil legate de creşterea nivelului de gaze cu efect de seră în atmosferă”.
3. Este necesar ca încălzirea globală să fie menţinută la un maximum de 2 grade Celsius până la finele secolului 21.
4. Este necesar ca, în 2015, statele să reia în considerare limita creşterii temperaturilor medii globale, scăzând-o la 1,5 grade Celsius.
5. Lupta împotriva schimbărilor climatice necesită o schimbare de paradigmă, care implica ”un mod de producţie, un stil de viaţă şi obiceiuri de consum mai sustenabile”.
Reducerea emisiilor
1. Emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui să atingă o valoare maximă şi să coboare ”cât mai curând posibil”.
2. Statele lumii trebuie să aplice măsuri de reducere drastică a emisiilor de carbon. Însă statele dezvoltate ”ar trebui să preia conducerea” acestor măsuri globale, ţările mai sărace având nevoie de mai mult timp pentru a se dezvolta.
3. Statele dezvoltate ar trebui să ia în considerare extinderea Protocolului de la Kyoto, însă numai ca parte a unui acord mai larg, care să oblige juridic toate statele semnatare să–şi reducă emisiile.
4. Statele în curs de dezvoltare îşi vor reduce emisiile, ca parte a unui acord global obligatoriu.
5. Statele bogate îşi vor raporta reducerile de emisii, pe baza unor standarde internaţionale.
6. Naţiunile sarace trebuie să-şi raporteze la rându-le emisiile pe baza standardelor internaţionale, însă abia după ce vor primi fondurile necesare (din partea statelor dezvoltate) pentru a-şi implementa mecanismele necesare reducerii de emisii.
Sprijin financiar pentru lupta împotriva schimbărilor climatice şi adaptarea la efectele acestora
1. Acordarea unor fonduri totale de 100 de miliarde pe an, până în 2020, pentru a se adapta la schimbările climatice şi pentru a investi în tehnologiile verzi.
2. Să fie creată o comisie de supervizare a procesului de adaptare, care să ajute ţările sărace să facă faţă inundaţiilor şi perioadelor de seceta extreme pe care schimbările climatice le vor cauza.
3. Să se ia în considerare o formă de ”asigurare de risc climatic” care să ajute statele sărace să facă faţă financiar urmărilor pe care le vor avea fenomenele meteo extreme.
4. Să fie creat un sistem de transfer de tehnologii verzi.
5. Statele sărace să primească din partea statelor dezvoltate compensaţii pentru stoparea defrişărilor. Noua schemă de Reducere a Emisiilor provenite din Defrişări şi Degradarea Pădurilor (REDD) protejează drepturile populaţiilor indigene şi promovează biodiversitatea. Totodată lasă o uşă deschisă marilor companii de a se implica în protejarea pădurilor, prin intermediul schemelor de comercializare a emisiilor, precizează Green-Report.
