Acasă Analize Lorant Antal: Raportat la potențialul ei economic și energetic, România are o industrie subdezvoltată

Lorant Antal: Raportat la potențialul ei economic și energetic, România are o industrie subdezvoltată

de M G

Președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale a Senatului, Lóránt Antal, a lansat, în cadrul unei conferințe de presă, platforma ”energymap.ro”, o hartă online interactivă, creată din inițiativa proprie a senatorului UDMR, pentru a oferi o imagine de ansamblu a producției și consumului de energie electrică și gaze naturale din România între anii 2021 și 2023. Potrivit rezultatelor relevate de harta interactivă, consumul de energie electrică și gaze naturale al companiilor a scăzut dramatic în ultimii ani, ceea ce sugerează și un declin al activității industriale. Lorant Antal avertizează că, dacă nu se dezvoltă rețelele de distribuție, vom fi nevoiți ca, în loc să ne utilizăm resursele noastre proprii pentru reindustrializarea regiunilor țării, să exportăm la un preț scăzut, altor țări, gazul pe care-l extragem din Marea Neagră!

Conform președintelui Antal, peisajul energetic național și evoluția sa din ultimii ani dezvăluie date importante despre direcția în care s-a îndreptat economia națională. ”Dat fiind că amploarea consumului de energie a fost întotdeauna strâns legată de performanța economică a unei țări, informațiile pe care le-am sintetizat pe energymap.ro ne dezvăluie o pantă negativă pe care s-a aflat sectorul industrial al țării noastre”, a arătat senatorul.

Antal a subliniat că, doar în ultimii trei ani, consumul de energie electrică al României a scăzut cu 8%, iar consumul de gaze naturale s-a diminuat cu 21 de procente. Acest fapt este cu atât mai îngrijorător cu cât scăderea consumului de gaze naturale este și mai evidentă la consumatorii non-casnici, adică al actorilor economici, care a înregistrat o scădere de 25%.

„În momentul de față, consumul non-casnic constituie aproximativ 72% din consumul total de energie electrică și 64% din consumul de gaze naturale. Tendințele pe care le vedem sunt cât se poate de realiste și sugerează un declin al activității industriale în principal pe fondul crizei energetice, dar și din cauza lipsei unor politici de sprijin al economiei. Este de ajuns să ne uităm la creșterea PIB-ului din 2023: ea a fost de doar 2%”, a detaliat parlamentarul.

„Și dacă ne uităm la consumul pe cap locuitor, valoarea de 2,2 MWh/capita/an la energie electrică ne clasează pe ultimele locuri în Europa, chiar sub media globală de 3,3 MWh, iar cei 4,7 MWh/capita la gaze naturale ne încadrează în urma unor state precum Ungaria, Austria, Norvegia sau Olanda, unde consumul per capita variază de la 10 până la 17 MWh. O primă concluzie deci: raportat la potențialul ei economic și energetic, România are o industrie subdezvoltată”, a atras atenția președintele Comisiei pentru energie.

Comparând județele și regiunile de dezvoltare din România pe baza datelor energymap.ro, se constată că regiunile cu cel mai mare consum de energie au fost București-Ilfov și Sud Muntenia, iar pe ultima poziție s-a clasat regiunea Nord-Est, adică jumătatea nordică a Moldovei. Și la capitolul de consum de energie/capita putem observa același trend: cea mai mare valoare s-a înregistrat în cele două regiuni din Sud, iar cea mai mică în Nord-Est, unde și ponderea consumului non-casnic este cea mai mică din România, de 51%.

Cea mai mare rată a reducerii consumului de gaz natural, însă, s-a înregistrat în regiunea Centru, cu o scădere de circa 37%, și în Sud-Est – cu 26%, în timp ce cea mai mică scădere se poate observa în Sud Muntenia și București-Ilfov.

La capitolul energie electrică, Nord-Vest și Centru au fost regiunile cu cea mai mare reducere a consumului, cu 17%, respectiv 10%, iar în Sud-Est și București-Ilfov s-au raportat cele mai mici scăderi.

Scăderea evidentă a consumului de energie reflectă și un trend negativ în performanța industrială

”La nivel de județ, se întâlnește o imagine și mai sugestivă: județe precum Mureș, Galați, Olt, Tulcea sau Vâlcea, unde importante platforme industriale și-au redus sau sistat activitatea, sunt fruntașele clasamentului la scăderea consumului de energie. În Mureș, de exemplu, restrângerea activității Azomureș a dus la o scădere de 55%, cea mai mare din țară în termeni absoluți, a consumului non-casnic de gaze naturale și de 29% a consumului non-casnic de electricitate, cea mai mare scădere din țară. Impactul scăderii se poate remarca și în rata creșterii PIB-ului din județul Mureș din 2022 – acesta a fost în jur de doar 0,2%. Scăderea evidentă a consumului de energie reflectă și un trend negativ în performanța industrială a țării noastre”, a mai spus Lorant Antal.

Pentru a schimba această tendință, Antal a subliniat că economia României are nevoie de politici publice elaborate eficient, în sprijinul industriei, dar și a IMM-urilor, pe de-o parte, iar, pe de altă parte, de energie accesibilă și sigură. „Din acest motiv, gazul natural rămâne o resursă strategică pentru România: avem cea mai mică dependență de furnizorii externi, avem o resursă ieftină, internă pe care o putem utiliza în folosul industriei, la costuri mult mai mici decât alte țări”, a precizat senatorul UDMR.

Acesta a ținut să sublinieze că, în pofida nevoii de reindustrializare, Guvernul actual nu doar că nu ia măsuri concrete, ci chiar îngreunează obiectivul. În mai, MIPE a modificat structura de finanțare a Programului de Dezvoltare Durabilă, realocând fonduri de la componenta de dezvoltare de rețele de gaze naturale, spre sectorul eficienței energetice a clădirilor publice și spre sectorul de apă și apă uzată.

Senatorul a acuzat Guvernul de inconsecvență: ”Guvernul actual, în loc să urmărească o direcție rațională de dezvoltare a rețelelor de distribuție, alege să acționeze imprudent, îngreunând dezvoltarea acestor rețele în zone ale țării, unde ele ar contribui la reindustrializare și la activitatea IMM-urilor! În perioada în care UDMR s-a aflat la guvernare, am introdus în Programul de guvernare conceptul de reindustrializare. Cu toții am fost de acord că dezvoltarea infrastructurii de gaz natural este o precondiție a acestei reindustrializări”, a spubliniat Antal.

Acesta a concluzionat: ”Din 2027, România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Europa. Dacă nu ne dezvoltăm rețelele de distribuție, vom fi nevoiți ca, în loc să ne utilizăm resursele noastre proprii pentru reindustrializarea regiunilor țării, să exportăm la un preț scăzut altor țări gazul pe care-l extragem din Marea Neagră!”

din aceeasi categorie