Acasă Analize Legislativul afectează activitatea băncilor

Legislativul afectează activitatea băncilor

de GM

bani__euro__bancnote_07289700Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a remis presei un document conţinând iniţiativa legislativă de impozitare a veniturilor rezultate din creanţele bancare, semnat de un grup de 19 senatori, care consideră că situaţia datoriilor faţă de bănci a devenit o problemă de siguranţă naţională, prin presiunea la care sunt supuşi românii datornici firmelor de recuperări creanţe”. Legea pentru impozitarea veniturilor rezultate din cesiunea creanţelor bancare ar urma să aibă un articol unic, care arată că se impozitează cu 85% orice venit încasat prin executarea silită a cesiunilor de creanţe bancare.

Vicepreşedinte FIC, Steven van Groningen, consideră că proiectul de lege ”va afecta activitatea băncilor comerciale”, pentru că este vorba nu doar de persoanele fizice, ci şi de firmele aflate în insolvenţă, care au datorii faţă de bănci.

În expunerea de motive a legii, documente distribuite cu ocazia unei mese rotunde organizată de FIC pe tema îmbunătăţirii activităţii instituţiilor publice, se precizează că ”în perioada anterioară anilor 2008-2009, românii au fost încurajaţi să ia credite, iar în momentul izbucnirii crizei financiare aceştia, pe lângă bunurile dobândite prin credite, şi-au pierdut şi bunurile agonisite anterior”.

Banca nu este o societate filantropică, ci este un partener de afaceri. Dacă partenerul de afaceri pierde în urma unei afaceri făcute împreună, asta nu înseamnă că celălalt trebuie să-l condamne la ”sărăcia veşnică”, se arată în document.

”Atât banca, cât şi debitorul au obligaţia să ajungă la înţelegeri rezonabile pentru amândoi, nefiind condiţii normale, ci din contră mai mult decât excepţionale. Criza financiar bancară nefiind imputabilă neapărat oamenilor de afaceri, ci contextului socio-economic, consider că este necesară existenţa unui parteneriat de bună credinţă, atât din partea băncilor, cât şi a clienţilor acestora care sunt în imposibilitatea achitării creanţelor. De aceea, consider mai mult decât oportun la o perioadă de criză excepţională să luăm măsuri excepţionale şi asta în favoarea tuturor partenerilor serioşi şi nu în beneficiul profitorilor, în speţă, în cazul de faţă a cesionarilor de creanţe bancare, care nu fac altceva astăzi decât să îngenuncheze aproape o treime din familiile românilor. A devenit o problemă de siguranţă naţională presiunea la care sunt supuşi românii datornici firmelor de recuperări creanţe”, arată iniţiativa legislativă.

Documentul precizează că 3,5 milioane de români, împreună cu familiile lor, sunt împinşi la periferia societăţii, iar, ca să evite executarea silită, trebuie să nu mai dobândească alte bunuri sau, eventual, să plece din România.

”Pentru a evita acest fenomen dramatic, propun impozitarea cu 85% pentru orice sumă încasată prin executare silită a cesionarilor de creanţe bancare”, subliniază propunerea de act normativ.

Investitorii vor autostrăzi, schimbare de borduri

Preşedintele Consiliului Investitorilor Străini, Mihai Bogza, a atras atenţia asupra faptului că România are nevoie de o prioritizare a investiţiilor, subliniind că investitorii vor autostrăzi şi nu ”schimbare de borduri”.

”Această prioritizare a investiţiilor este importantă. Ca să fac o glumă amară, investitorii se duc în ţări unde se construiesc autostrăzi, nu acolo unde se schimbă doar borduri. Dar e puţin exagerat exemplul, pentru că aceasta se întâmplă la nivel local. Sumele de investiţii sunt alocate pe criterii, iar 2014 nu este un an foarte bun din acest punct de vedere. Volumul cheltuielilor publice pentru investiţii a scăzut foarte mult, dar nu credem că e din cauza prioritizării, ci din alte motive, pe care nu le cunoaştem în momentul de faţă. Acest efort de prioritizare ar trebui să continue, pentru că este singura cale prin care se asigură eficientizarea cheltuielilor publice”, a spus Bogza, transmite Agerpres.

Mihai Bogza a salutat, de asemenea, anunţul făcut de Guvern, potrivit căruia, în proiectul de buget pentru 2015, nu sunt prevăzute creşteri de taxe. ”Ne-am exprimat îngrijorarea anterior că o parte din măsurile din 2014 s-ar putea să nu fie sustenabile, dar suntem foarte bucuroşi că în privinţa asta ne-am înşelat şi că nu avem modificări de taxe”, a arătat Mihai Bogza.

Incertitudini pentru mediul de afaceri

Mediul de afaceri din România se confruntă ”cu o mare incertitudine”, alimentată inclusiv de ceea ce se întâmplă în regiune, iar noi încercăm să eliminăm elementele care ţin de lipsa de predictibilitate, a mai spus Steven van Groningen.

”Mediul de afaceri se confruntă cu o mare incertitudine, influenţat inclusiv de ceea ce se întâmplă în regiune. Am câteva exemple, cum ar fi propunerea legii pentru insolvenţa persoanelor fizice. În acordul cu FMI, Guvernul a spus că nu va promova o asemenea iniţiativă, dar a fost promovată fără niciun fel de consultare. Alt exemplu este impozitarea cu 80% a cesiunii creanţelor bancare, unde nu a fost făcut niciun studiu de impact. Sunt doar două exemple care arată că nu am ajuns la un nivel de predictibilitate pe care ni-l dorim”, a spus van Groningen.

Acesta a criticat situaţia în care Guvernul ”a dat o Ordonanţă de Urgenţă la fiecare trei zile”.

”Ordonanţele de Urgenţă sunt un alt exemplu, cu o Ordonanţă de Urgenţă dată la fiecare trei zile; taxa pe stâlp urmează să fie modificată din nou. Acciza de 0,7 eurocenţi nu a dus la rezultatele aşteptate, iar faimoasa electorată nu a avut niciun efect. Membrii FIC încearcă să elimine elementele care ţin de lipsa de predictibilitate. Procesul de consultare s-a îmbunătăţit în ultimul an, mai ales în ceea ce priveşte proiectul de dezvoltare a României, dar dialogul social nu prea funcţionează în România. Am făcut paşi înainte, dar nu suntem unde ar trebui să fim. De exemplu, Legea 281 privind transparenţa decizională arată ce trebuie făcut, dar această lege nu prea este respectată. Degeaba avem legi, dacă nu sunt respectate”, a subliniat vicepreşedintele FIC.

FIC reuneşte 118 multinaţionale, ale căror investiţii cumulate reprezintă aproximativ 35 miliarde euro.

din aceeasi categorie