Acasă Analize Legislaţia internă împiedică scăderea preţului la gaze

Legislaţia internă împiedică scăderea preţului la gaze

de M G

gaz 1Guvernul ar trebui să modifice taxa specială pe veniturile suplimentare ale producătorilor şi furnizorilor de gaze, întrucât această taxă împiedică scăderea preţurilor pe piaţă, a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileţ, în cadrul dezbaterii „Este posibilă o finalizare timpurie a procesului de liberalizare a pieţei de gaze din România: cine câştigă, cine pierde?”, organizată de publicaţia Energy-Center.ro.

„Suprataxa de 60% este un element care vizează bugetul. Această taxă ar trebui rediscutată împreună cu Guvernul”, a spus Havrileţ.

Reamintim, din 1 decembrie 2012, conform acordului cu FMI şi Comisia Europeană, a început liberalizarea preţurilor la gazele naturale din producţia internă pentru consumatorii non-casnici, iar din iulie 2013 – şi pentru cei casnici. Liberalizarea s-a finalizat pentru consumatorii non-casnici în anul 2014, iar pentru cei casnici ar urma să se încheie în anul 2018, cu posibilitatea prelungirii până în 2021. Preţul de achiziţie a gazelor din producţia internă pentru consumatorii casnici în anul 2012 era stabilit de ANRE la 45,71 lei/MWh. Având în vedere că veniturile companiilor producătoare de gaze creşteau din motive pur administrative, guvernanţii au introdus plata impozitului de 60% asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor la gaze. Actul normativ prevede o formulă de calcul în care este inclus preţul mediu ponderat pentru consumatorii noncasnici, dar care nu poate fi “mai mic de 72 lei/MWh”.

De altfel, şi Niculae Havrileţ a arătat că, la momentul introducerii taxei, a fost luat ca referinţă un preţ al gazelor de 72 de lei pe MWh.

De remarcat, cum nu există o piaţă internaţională a gazelor naturale, preţul acestora ţine cont de cel al petrolului, cu un decalaj de 6 – 9 luni. În prezent, pentru că barilul de petrol a coborât până la aproximativ 45 dolari, preţurile spot la gazele de import, la graniţa României, au ajuns la circa 60 lei/MWh şi se preconizează o scădere şi sub acest prag.

În prezent, operatorii nu vor să scadă preţul din cauza taxei de 60% şi a preţului de referinţă prevăzut de legislaţie, deşi piaţa ar impune acest lucru.

„Noi am observat că suprataxarea, în acest moment în care preţurile scad sub 72 de lei pe MWh, impietează piaţa. Concret, faptul că există această taxă împiedică scăderea preţurilor”, a adăugat oficialul ANRE.

Preţul gazelor s-ar putea liberaliza la 1 octombrie

Preţul gazelor de pe piaţa externă a scăzut atât de mult, încât a ajuns la nivelul celor de producţie internă din România, astfel că nu mai este nevoie de un calendar de liberalizare a pieţei gazelor pentru consumatorii casnici, a mai spus Niculae Havrileţ.

„Preţurile pe pieţele internaţionale au scăzut foarte mult şi continuă să scadă mai mult decât preţurile prevăzute în calendarul de liberalizare. Astfel că este un moment prielnic pentru liberalizarea timpurie a pieţei gazelor. Părerea mea este că, odată ajunşi la nivelul de convergenţă a preţurilor (n.r. – din producţia internă cu cele de import), nu se mai susţine un calendar de liberalizare unde există preţuri mai mari decât cele de pe piaţă”, a explicat Havrileţ.

Potrivit acestuia, faptul că încă există preţuri reglementate la niveluri mai mari decât cele din piaţa liberă ar putea fi considerat ajutor de stat pentru producătorii de gaze, ceea ce contravine legislaţiei europene.

„Dacă preţul reglementat este mai mare, se consideră că dăm ajutoare de stat producătorilor şi am putea ajunge sub incidenţa unor anchete de tip infringement”, a completat el.

Havrileţ a adăugat că este nevoie de o modificare a legislaţiei care prevede calendarul de liberalizare, întrucât preţurile pe piaţă au scăzut mai mult decât se estima la momentul realizării calendarului.

El a anunţat că intenţionează o suspendare pe trei luni a calendarului de liberalizare, care prevede în prezent o creştere cu 10% a preţului pentru populaţie de la 1 iulie, întrucât un an gazier începe la 1 octombrie. „Nu putem lua încă de acum o hotărâre pentru ce va fi la 1 octombrie”, a susţinut el.

În plus, el a precizat că este nevoie de existenţa unor furnizori de ultimă instanţă şi pe piaţa gazelor, ca în cazul pieţei de energie electrică. Furnizorii de ultimă instanţă au obligaţia de a prelua un consumator casnic în cazul în care furnizorul său actual nu-i mai poate livra gaze.

Consumatorii de gaze vor plăti un preţ corect şi nediscriminatoriu doar într-o piaţă liberă, de aceea este preferată liberalizarea pieţei gazelor, a mai spus Niculae Havrileţ.

„Fiecare operator din piaţă îşi vede interesul, dar pe piaţă sunt interese diferite, iar ANRE trebuie să le integreze. Astfel că nu se poate spune concret dacă piaţa este sau nu pregătită pentru liberalizare. Pentru consumator, cel mai important este să aibă un preţ corect şi nediscriminatoriu, iar preţul corect este atunci când îl laşi în piaţă. Piaţa îţi spune care este preţul”, a arătat Havrileţ.

El a subliniat că ANRE este obligată prin lege să liberalizeze piaţa în momentul în care preţul gazelor de pe pieţele internaţionale ajunge la acelaşi nivel cu cel de import.

Pe de altă parte, Havrileţ a spus că existenţa unor preţuri reglementate la niveluri mai mari decât cele din piaţa liberă ar putea fi considerat ajutor de stat pentru producătorii de gaze, ceea ce contravine legislaţiei europene.

„Dacă preţul reglementat este mai mare, se consideră că dăm ajutoare de stat producătorilor şi am putea ajunge sub incidenţa unor anchete de tip infringement”, a completat el.

Guvernul a modificat, la finele anului trecut, calendarul de liberalizare a pieţei gazelor. Potrivit noului calendar, preţul gazelor pentru populaţie şi termocentrale va creşte anual cu câte 6 lei în 2016 şi 2017, urmând ca în 2018 calendarul să fie rediscutat.

Oficialul ANRE a adăugat că trebuie reglementată şi existenţa unor consumatori întreruptibili, care să poată fi deconectaţi de la alimentarea cu gaze în perioada de vârf de consum din iarnă, când furnizarea de gaze către populaţie este prioritară.

„Ar trebui să sprijinim contractele de tip întreruptibil, care să aibă şi elemente prin care să-şi acopere pierderile (în cazul în care aceşti consumatori sunt deconectaţi – n. r.), eventual tarife mai mici de transport. Aşa se procedează şi în alte ţări”, a adăugat preşedintele Autorităţii.

Convergenţa preţurilor nu înseamnă liberalizare

În schimb, Bogdan Valter, şeful Departamentului de reglementare din cadrul Engie România (fosta GDF Suez), susţine că atingerea convergenţei dintre preţul gazelor de pe pieţele externe şi piaţa internă nu înseamnă neapărat că piaţa trebuie liberalizată.

„Noi vedem problema preţurilor mici de import ca fiind distinctă de ideea de liberalizare. Liberalizarea înseamnă şi altceva decât preţuri, înseamnă contracte-cadru, înseamnă procente de înmagazinare pe care suntem obligaţi să le facem, înseamnă procentul de import pe care, de asemenea, suntem obligaţi să îl avem. Renunţarea la calendarul de liberalizare poate să nu însemne renunţarea la reglementare. Sunt două lucruri distincte cu impact asupra pieţei. Pentru o companie mare de gaze, cum suntem noi, o piaţă operaţională este o oportunitate, astfel că nu se pune problema că nu suntem pregătiţi de liberalizare”, a mai spus Valter.

De altfel, şi directorul comercial al Romgaz, Vasile Ciolpan, a declarat că piaţa gazelor din România nu este pregătită momentan pentru liberalizare, pentru că nu există un mediu concurenţial, iar preţurile mici din acest moment sunt conjuncturale.

„Încă nu suntem pregătiţi să experimentăm acest lucru. Încă nu avem un mediu concurenţial. Piaţa de gaze din România este una închisă, uitaţi-vă că nu are cine să consume gazele. Dacă noi modificăm legea în funcţie de conjunctură, când conjunctura va fi alta va trebui să o modificăm din nou”, a spus Ciolpan.

Oficialul Romgaz a arătat că preţurile din piaţă sunt conjuncturale în acest moment, nu sunt determinate de cerere şi ofertă, aşa cum ar trebui. În plus, el a amintit că OPEC şi marii producători de petrol şi gaze vor să modifice preţurile.

Ciolpan a subliniat că liberalizarea înseamnă pregătirea unor instrumente care să susţină bunul mers al pieţei.

„De exemplu, în fiecare iarnă avem aceeaşi problemă cu gazele de import, pe care le cumpărăm la preţuri uriaşe, în vârf de consum. Am putea, în acele momente, să nu mai folosim gaze pentru producerea de energie şi să importăm electricitate, ceea ce ar fi mai ieftin decât să importăm gaze în vârf de consum. Însă nu au avut niciodată o corelare între dispeceratul energetic şi cel de gaze”, a mai spus reprezentantul Romgaz.

Consumatorii câştigă la liberalizare

Consumatorii vor avea de câştigat în urma liberalizării pieţei gazelor, întrucât aceasta va deveni concurenţială, a declarat Dan Apostol, secretar general al Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA).

„Este posibilă o liberalizare timpurie a pieţei. O liberalizare totală o considerăm o revenire firească la normal, în conformitate cu legislaţia europeană. Liberalizarea într-o piaţă aşezată este, până la urmă, în beneficiul consumatorilor, care ar trebui să câştige în urma concurenţei între furnizori, cu accent pe calitatea serviciilor”, a spus Apostol.

El a adăugat că liberalizarea este benefică pe termen lung şi pentru securitatea energetică, întrucât în acest fel sunt încurajate investiţiile în explorare şi exploatare.

„În alte ţări a fost o experienţă pozitivă, în ciuda mesajelor de panică potrivit cărora preţurile ar fi explodat. Dacă ne uităm la preţurile de import, vedem că sunt sub preţul celor extrase din înmagazinare, astfel că noi considerăm că s-a atins convergenţa. Liberalizarea este doar o decizie politică, pentru că, economic, ea s-a produs. Nu există un context mai favorabil”, a continuat oficialul ROPEPCA.

Publicaţia Energy-Center.ro, cu sprijinul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) şi al Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, a organizat, la Palatul Parlamentului, dezbaterea „Este posibilă o finalizare timpurie a procesului de liberalizare a pieţei de gaze din România: cine câştigă, cine pierde?”. Scăderea cotaţiilor internaţionale la ţiţei şi gaze, reducerea consumului şi renunţarea aproape totală la importurile de gaze aduc România în poziţia de a încheia procesul de liberalizare al pieţei cu aproape doi ani înainte de termenul stabilit cu FMI şi Comisia Europeană.

De asemenea, preţul gazelor naturale pe piaţa reglementată a consumatorilor din România a ajuns la acelaşi nivel cu preţul gazelor din piaţa libera şi tendinţa este ca raportul să se inverseze în favoarea pieţei concurenţiale.

În aceste condiţii, autorităţile sunt puse în fata unei provocări cu efecte directe asupra tuturor actorilor din piaţa: să încheie procesul de liberalizare încă din acest an sau să păstreze calendarul până la începutul anului 2018.

din aceeasi categorie

1 comentariu

Am deschis Cutia Pandorei: liberalizarea pietei de gaze si preturile finale la consumatori, marea provocare a acestui an aprilie 22, 2016 - 8:10 pm

[…] Legislatia interna impiedica scaderea pretului la gaze […]

Comments are closed.