Tensiunile din Libia reprezintă o veste extrem de proastă şi pentru Bucureşti. Creşterea preţului internaţional al ţiţeiului se va reflecta şi în preţul carburanţilor din România, care, evident, se va majora. Această problemă se va resimţi nu numai în buzunarele românilor, care se vor goli mai repede, ci şi la nivelul întregii economii. De la transporturi, producţia de energie electrică şi termică pe bază de păcură şi până la tacâmurile de unică folosinţă (care au la bază tot petrolul), toate se vor scumpi în România. În plus, cum nu există o bursă a gazelor naturale, preţul acestora urmăreşte preţul internaţional al ţiţeiului, cu un decalaj de 6 – 9 luni. Ceea ce înseamnă că şi gazele se vor scumpi la vară.
Toate aceste majorări de preţuri se vor reflecta, evident, în Indicele Preţurilor de Consum (IPC), “unitatea de măsură” pentru inflaţie. Potrivit economistului şef al BNR, Valentin Lazea, ţintele noului acord de tip preventiv pe care România îl va încheia cu FMI ţin, printre altele, de revenirea inflaţiei în intervalul ţintit de BNR, de 3% ±1 un punct procentual. În IPC, cea mai mare pondere o au combustibilii (757 puncte), iar curentul electric, energia termică şi gazele au împreună o pondere de 936 puncte. Ceea ce înseamnă că, orice majorare a preţului carburanţilor se va reflecta în inflaţie mai întâi direct (conform ponderii) şi apoi indirect, în preţul aproape al tuturor bunurilor şi serviciilor.
Este posibil ca, de teama unei inflaţii prea mari, BNR să fi intervenit pe piaţa valutară. Toată lumea a observat că, deşi condiţiile economice sunt departe de a fi bune, leul se întăreşte faţă de euro (de la 4,2705 lei/euro în 5 ianuarie, cursul a ajuns la 4,2331 lei/euro pe 24 februarie, reprezentând o apreciere de 0,82%). Faţă de dolar, însă, aprecierea a fost mult mai mare, de aproape 10 ori: 8% (de la 3,3053 lei/dolar pe 10 ianuarie, la 3,0710 lei/dolar, pe 24 februarie). De remarcat, moneda în care se fac tranzacţiile internaţionale, în special pentru materii prime şi, în consecinţă, şi pentru petrol, este dolarul. O apreciere a cursului face petrolul “mai ieftin” pe piaţa românească. Astfel, influenţa preţului internaţional al ţiţeiului în preţul carburanţilor şi, mai departe, în preţul celorlalte mărfuri poate fi atenuată prin curs. De aceea, pentru a ţine inflaţia în frâu, este posibil ca BNR să fi intervenit pe piaţa valutară.
Record la preţul petrolului
Preţul petrolului Brent, de referinţă pentru bursa londoneză, a atins cel mai ridicat nivel de după august 2008, de aproape 119,8 dolari pe baril. Motivul îl reprezintă temerile că tensiunile sociale din Libia s-ar putea extinde în alte state producătoare de ţiţei din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, ceea ce ar afecta livrările de petrol.
Reamintim, cele mai importante influenţe în preţul ţiţeiului le au cerea, oferta şi speculatorii. Având în vedere că economia mondială pare să fi ieşit din criză, cererea de energie şi, în consecinţă, de petrol, creşte şi ea. Din păcate, oferta de petrol ar putea să scadă: dacă tensiunile din “inima petrolieră a lumii”, Orientul Mijlociu, degenerează, este posibil să se stopeze producţia şi, evident, exportul de ţiţei. Reamintim, OPEC (din care fac parte Algeria, Angola, Ecuador, Iran, Irak, Kuwait, Libia, Nigeria, Qatar, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Venezuela) realizează 44% din producţia de petrol a lumii. Având în vedere că doar două state din OPEC nu sunt din Africa sau Orientul Mijlociu, este de înţeles şi reacţia speculatorilor: dacă porneşte un război în zonă, livrările vor fi din ce în ce mai mici şi, în consecinţă, preţurile din ce în ce mai mari. De aceea, chiar dacă acum cumpără petrol la peste 100 dolari pe baril, speculatorii aşteaptă ca preţul să crească.
Goldman Sachs, de exmplu, consideră că pieţele petrolului sunt influenţate de teama că tensiunile sociale se vor extinde în alte state producătoare de petrol, iar alte întreruperi ale producţiei ar putea genera o penurie de ţiţei, ceea ce va duce la raţionalizarea livrărilor.
Cotaţia petrolului Brent a crescut joi cu şase dolari, la 117,25 de dolari pe baril, până la ora 9:02 GMT, după ce a atins pentru o scurtă perioadă 119,79 de dolari pe baril, maximul de după august 2008, potrivit Reuters preluat de Mediafax. În 90 de minute, până la ora 8:00 GMT, preţul a urcat cu aproape şapte dolari.
Cotaţia petrolului destinat pieţei din SUA a crescut cu 4,31 de dolari, la 102,41 de dolari pe baril, până la ora 9:03 GMT, după ce în cursul şedinţei de tranzacţionare a atins cel mai ridicat nivel de după septembrie 2009, de 103,41 de dolari pe baril.
Unii analişti apreciază că preţul ţiţeiului Brent ar putea creşte la 158 de dolari pe baril anul acesta, mult peste maximul de 147,5 dolari pe baril atins în 2008, iar cotaţia petrolului destinat pieţei americane ar putea urca la 159 de dolari pe baril.
Producţia de petrol a Libiei, în mod normal de 1,6 milioane de barili pe zi, s-a redus cu 400.000 de barili pe zi din cauza revoltei populaţiei, potrivit calculelor Reuters. Libia reprezintă al doisprezecelea mare exportator de ţiţei la nivel mondial.
În Libia, regimul lui Muammar Kadhafi a pierdut controlul unor regiuni din estul ţării, bogate în petrol, dar rămâne hotărât să înăbuşe revolta, care s-a soldat deja cu sute de morţi din 15 februarie.
