Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, spune că băncile comerciale trebuie să explice în permanență publicului larg aspectele de bază ale activității bancare, pentru că lucrurile se uită și, sub nicio formă, băncile nu trebuie să aibă pretenția de la public să înțeleagă aspecte pe care banca nu le explică.
„Chestiunile de comunicare nu sunt deloc simple. Vedeți cât sunt de complicate în toată lumea. Nu le neglijați! (…) Pentru publicul larg, revenirea, cu forme adecvate, la bazele activității bancare trebuie făcută în permanență și cu inteligență. Lumea uită! Altminteri, apar atacuri, mai ales în momentele delicate de tensiuni economico-sociale, cel puțin pripite, le spun eu, dar ele sunt bazate și pe neînțelegere. Sau cei care atacă se bazează pe neînțelegerea publicului. Și, sub nicio formă nu trebuie să aveți pretenția ca publicul larg să înțeleagă cum funcționează o bancă, dacă dumneavoastră nu îi explicați. Comunicarea nu trebuie să rămână la lucrurile complicate. Reveniți de câte ori este cazul la baza activității financiare, într-o manieră frecventă și continuă”, s-a adresat guvernatorul băncilor comerciale.
În opinia sa, lupta pentru imaginea sectorului sectorului bancar este o meserie pe care nu o poate face oricine. ‘Trebuie oameni de specialitate”, a menționat șeful băncii centrale.
Potrivit guvernatorului BNR, lumea trece prin transformări extraordinare, iar ideile simpliste, superficiale, care sar peste chestiuni fundamentale, prind la mase extrem de rapid, iar opinia publică influențează politicul și pot avea loc schimbări dramatice în legislație, scrie Agerpres.
În plus, Isărescu a subliniat faptul că trebuie explicat foarte clar și rolul băncilor în funcționarea economiei de piață. „Mai ales în momentele delicate, nu uitați să explicați cât este de importantă intermedierea în funcționarea economiei de piață. (…) Suntem acuzați că luăm apărarea băncilor, dar noi luăm apărarea unui sistem vital fără de care economia nu poate să funcționeze. Luăm apărarea băncilor sau îl apărăm pe deponent? Dacă se creează o atmosferă împotriva băncilor se creează împotriva deponenților mici. De ce peste tot în lume sunt protejați deponenții mici? Pentru că o criză mai mare decât o criză a depozitelor nu există”, a mai spus guvernatorul BNR.
Pe de altă parte, guvernatorul BNR susține că băncile trebuie să revină la modelul clasic de business, de creditare pe baza resurselor atrase. „Mai toate băncile românești cu capital străin au primit de la băncile mamă precizări legate de faptul că trebuie să se finanțeze din resurse locale”, a explicat Isărescu.
El a subliniat faptul că este vorba și de un proces de dezintermediere legat de problemele financiare ale băncilor mamă, dar reflectă și o modificare de model de business. „Nu spun că trebuie să revenim la cal și cowboy, ci revenirea la un banking clasic, care înseamnă o altă pregătire. Și un alt tip de garanții”, a mai spus guvernatorul BNR.
Modelul clasic de finanțare înseamnă, în opinia guvernatorului, și revenirea la finanțarea sectoarelor de bază ale economiei, respectiv a capacităților de producție, a agriculturii, finanțarea afacerii cu un alt tip de garanții, pentru că dacă băncile se limitează la garanții imobiliare, rămân la discreția acestei piețe când vine vorba de recuperarea garanțiilor.
Totuși, guvernatorul BNR a vorbit și despre provocările date de noua eră tehnologică, respectiv despre riscul de fraudă. „Sunt funcții care trebuie dezvoltate, sunt costisitoare, suplimentare activității bancare, dar trebuie să fiți pregătiți pentru a minimaliza costurile pentru că altfel devin o povară”, a avertizat guvernatorul BNR.
Nivelul scăzut de activitate al sistemului bancar
La rândul său, Bogdan Olteanu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), afirmă că nivelul de activitate al sistemului bancar este scăzut, iar creditarea trebuie relansată pentru că există lichiditate.
„Sistemul bancar este bine capitalizat, are lichiditate, nivelul de activitate este scăzut. Trebuie relansată creditarea. Asta presupune și o evoluție în economia reală, o evoluție și o adaptare a băncilor, trebuie să se apropie unele de altele”, a spus Olteanu.
El a precizat că nivelul dobânzilor va evolua în funcție de evoluția pieței monetare.
„Există lichiditate pe piață. Sigur că nivelul dobânzilor va evolua în funcție de evoluția pieței monetare. Vedem care va fi inflația pe termen mediu și lung, care vor fi așteptările inflaționiste, evoluția economiei”, a arătat viceguvernatorul BNR.
Pe de altă parte, Olteanu a arătat că investitorii s-au obișnuit cu declarațiile politice și că în România nivelul de zgomot este mai mare decât în țările nordice.
„Declarațiile politice din România de multă vreme nu mai sunt considerate de investitori ca o criză politică pentru că și dumnealor s-au obișnuit că în România nivelul de zgomote este un pic mai mare decât în țările nordice. Noi nu putem să pledăm decât pentru stabilitate. Stabilitatea financiară presupune și o direcție consistentă și coerentă a guvernării, de către cei aleși”, a spus Olteanu.
Reducerea TVA la alimente nu are un efect permanent asupra inflaţiei
Olteanu a precizat totodată că reducerea taxei pe valoarea adăugată (TVA) la alimente nu are un efect permanent asupra inflaţiei, ci unul temporar strict de un an.
„Reducerea TVA la alimente nu are un efect permanent asupra inflaţiei ci unul temporar strict de un an. Noi suntem în poziţia în care aşteptăm să vedem efectele asupra inflaţiei ale reducerii TVA. Nici noi nu le-am văzut pentru că aşteptăm date pe măcar o lună. Sigur că datele pe o lună sunt extrem de puţin solide şi relevante”, a subliniat Bogdan Olteanu.
El a precizat că în psihologia publicului nu vede aşteptări deflaţioniste.
„Dacă aşteptările inflaţioniste ne vor crea temerea, respectiv publicul se aşteaptă ca dobânda să ajungă spre zero, vom reacţiona la asta. Luăm în considerarea toate scenariile. În acest moment el poate fi considerat ca un scenariu de risc. Nu vedem în acest moment în psihologia publicului aşteptări deflaţioniste”, a explicat viceguvernatorul BNR.
De asemenea, el crede că piaţa simte nevoia de confort asupra lichidităţii.
„O opinie a mea. Cred că din punct de vedere al relaxării de politică monetară cea mai puternică măsură în acest moment, cea mai uşor de găsit în piaţă, este legată de rezervele minime. În acest moment ceea ce piaţa cred că simte este nevoia de confort asupra lichidităţii. Mie nu mi se pare că în acest moment dobânzile din România sunt mari. Mi se pare că dobânzile la creditele de consum sunt mai mici în România decât în Polonia, Cehia, Ungaria. Dobânzile la creditele ipotecare în România au ajuns sub 5% şi nu vorbim de creditele subvenţionate”, a mai arătat oficialul BNR.
