Mugur Isărescu
Industria bancară are nevoie de un stadiu de profesionalizare a resursei umane, pentru că se dezvoltă tehnologiile şi maniera de guvernanţă, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul „Banking Compliance Summit”, organizat de Institutul Bancar Român (IBR).
„Aflu din nou că am dreptate şi repet că am nevoie de un nou stadiu de profesionalizare a resursei umane din bănci. A mai fost un program şi s-au creat atunci câteva zeci de mii de bancheri comerciali, aproape din nimic. Nu am moştenit de la comunism bancheri. În comunism era normă de creditare, planul, şi urmăreai să fie îndeplinit planul. Ne trebuie programe obligatorii de pregătire, nu numai in-house, că le-aţi dezvoltat destul. Să nu vă supăraţi pe mine. Industria se dezvoltă, tehnologiile se dezvoltă, maniera de guvernanţă se dezvoltă. Nu aveţi încotro. La şcoală. Începem cu noi. Şi cu cei de la Banca Naţională, să nu fie supărare, şi noi trebuie să… bineînţeles că nu suntem bancheri comerciali”, a spus Isărescu, transmite Agerpres.
Potrivit acestuia, un scop primordial al fiecărei instituţii de credit ar trebui să îl reprezinte dezvoltarea resursei umane, formarea unor angajaţi informaţi şi eficienţi. Totodată, şeful băncii centrale consideră că angajaţii de la ghişee trebuie să fie mai bine plătiţi.
„Ei să dispună de un set de competenţe, abilităţi şi cunoştinţe profesionale actualizate în timp real. Tehnologia modernă ne oferă această posibilitate. Angajaţii care lucrează cu clienţii, de la ghişeu, cred că trebuie mai bine plătiţi. Treaba voastră, de manageri, de unde găsiţi resursa. Mai tăiaţi, poate, din alte părţi. Va trebui să fie bine plătit. Dacă e obosit şi plictisit nu are cum să fie politicos, înţelegător, să aibă bunăvoinţă, empatie. Am citit că angajaţii care beneficiază de programe de training coerente şi susţinute sunt mai productivi, au o fluctuaţie mai scăzută, mai eficienţi, mai responsabili şi au nevoie de mai puţină supraveghere. Alocaţi mai puţine resurse la controalele interne, uneori sunt obositoare”, a mai arătat guvernatorul BNR.
BNR, vinovatul „de serviciu”
Angajaţii de la ghişeele băncilor, în 90% dintre cazurile în care nu au o explicaţie, spun că normele Băncii Naţionale nu îi lasă să facă anumite lucruri, deşi nu este adevărat, astfel că băncile din România trebuie să îşi asume, din ce în ce mai mult, specializarea continuă a angajaţilor, a mai spus Mugur Isărescu.
„Spunem mereu că băncile sunt unităţi autonome, care urmăresc profitul, şi lumea înţelege că e un minister al băncilor, ministru e guvernatorul, toţi ăia sunt subordonaţi şi trebuie să asculte. Noi dăm normele. Nu este în avantajul băncilor comerciale un asemenea comportament, dar el se repetă. La ghişeu, în 90% din cazuri, cam aşa când nu au o explicaţie, din ignoranţă, necunoaştere, nerespectarea regulilor, spun că nu îi lasă BNR, sau îi obligă BNR, depinde cum le convine”, a afirmat Isărescu.
Potrivit şefului BNR, o economie de piaţă nu poate funcţiona fără intermediere financiară iar reprezentanţii băncilor trebuie să explice acest lucru, să vorbească pe înţelesul oamenilor despre cât este de important sistemul bancar.
„Voltaire a chemat odată copiii şi aceştia l-au rugat să spună o poveste cu bandiţi. Voltaire a început aşa: „A fost odată un bancher”. Pare să fie o glumă sinistră pentru bancheri, dar aşa sunt. Băncile trebuie să fie înţelese corect de către societate pentru că într-o economie de piaţă, dumneavoastră (n.r. – bancherii) ar trebui să repetaţi de câte ori aveţi ocazia, nu avem alt mecanism de transfer al economisirilor către investiţii, nu poate să funcţioneze o economie de piaţă fără sistem de intermediere financiară. Este vital. Şi Lenin când a schimbat sistemul a spus: ocupaţi băncile, averile şi poşta. Nu e de glumă aici. Vorbim despre datoria dumneavoastră de a vorbi pe înţelesul oamenilor despre cât de important este sistemul bancar”, a subliniat guvernatorul.
De asemenea, acesta a precizat că băncile au numeroase proceduri corecte care, însă, nu ţin seama de percepţia clienţilor.
„Bineînţeles că nu putem să facem reglementări interne pe placul clienţilor, dar să ţinem cont ce înţeleg clienţii cred că pe zi ce trece devine tot mai necesar. Multe proceduri nu au avut în vedere ce se va înţelege în spaţiul public, dincolo de uşa băncii”, a mai arătat Isărescu.
El a menţionat, în context, că acest fapt a dat sentimentul că sistemul bancar este o castă iar ideea s-a amplificat.
„Cred că ar trebui să reanalizăm procedurile bancare şi din această perspectivă. Eu am fost coleg de facultate, îl cunosc de peste 50 de ani, cu vicepreşedintele Parlamentului European, Ioan Mircea Paşcu. A avut o experienţă cu o bancă din România la care avea conturile de 20 de ani. A sunat pe mai mulţi şi a ajuns la concluzia că băncile din ţara noastră nu se îngrijesc de clienţi. Nu au niciun fel de consideraţie pentru clienţi. A fost expresia lui cea mai blândă din ce mi-a fost dat să aud. Când eşti în faţa unor asemenea aprecieri deloc pozitive este imposibil să nu te întrebi: „Ce spune, oare, omul obişnuit despre modul în care lucrează băncile cu clienţii?!”. „Mi-a spus că nu pot să fac cutare, pentru că sunt normele Băncii Naţionale”. Ce norme!? E dureros că, după atâţia ani, omul de la ghişeu, când nu-i convine ceva, spune că e Banca Naţională. Sunt normele voastre, ale băncilor comerciale. Cică, da, dar noi putem să găsim o soluţie. Adică noi, nu Banca Naţională. Păi, ce e asta?”, a afirmat Mugur Isărescu.
Potrivit acestuia, toate autorităţile de reglementare atrag tot mai des atenţia că eşecurile din politica de conformitate au ca sursă şi reducerea treptată din ultimii ani a bugetelor de training la nivelul societăţilor financiare, de credit.
„În consecinţă, şi băncile din România trebuie să îşi asume, din ce în ce mai mult, specializarea continuă a angajaţilor şi menţinerea unei conduite adecvate a acestora sunt priorităţi în strategia de dezvoltare şi cea de compliance”, a mai spus Isărescu.
Onorabilitatea nu e un moft
Onorabilitatea nu e un moft în activitatea bancară, ci o condiţie esenţială a activităţii de bancher şi a funcţionării pieţelor, ca să fie cât mai puţin reglementate, a mai spus şeful Băncii Centrale.
„Pe plan internaţional tot mai mult se spune că „good ethics is a good business”, deci, dacă ai comportament etic corect şi business-ul merge bine. Cred că au trecut ceva ani de când v-am spus despre acest reviriment al eticii în business. Bancherul trebuie să fie câinos, Lupul de pe Wall Street, ştiţi filmele, şi este un reviriment. V-am spus că nu mi se pare surprinzător, pentru că tot ce se numeşte clasicism în economia politică, la englezi a pornit dintr-o societate cu comportamente aproape puritane. La Adam Smith etica era prezumată în orice activitate de business. Etica era prezumată în funcţionarea pieţelor şi a mâinii invizibile. Asta e. Când Adam Smith vorbea despre faptul că, dacă urmăreşti interesul celălalt, îţi urmăreşti interesul tău, vorbea despre o anumită etică a negocierilor, nu neapărat să îţi tai clientul la beregată”, a spus Isărescu.
El a amintit faptul că primele bănci moderne au apărut în Olanda puritană. „Primele bănci moderne nu au apărut în Olanda. O Olandă puritană, protestantă. Normele eticii la baza banking-ului modern au fost prezumate. Onorabilitatea nu e un moft în activitatea bancară, ci o condiţie esenţială a activităţii de bancher şi a funcţionării pieţelor ca să fie cât mai puţin reglementate”, a mai arătat guvernatorul.
De asemenea, Isărescu a precizat că aceia care incită cel mai mult împotriva băncilor sunt chiar foşti angajaţi sau colaboratori.
„Este o neghiobie să inciţi populaţia împotriva băncilor. Aşa e, dar nu uitaţi că cei care incită cel mai mult în prezent sunt foşti salariaţi de-ai dumneavoastră, din bănci sau colaboratori. Că i-a supărat, că nu, nu mai contează. Nu puteţi să trataţi cu uşurinţă chestia asta. „Băi, unul e frustrat, altul e ratat”. Trebuie să vă preocupe de ce penetrează foarte rapid media românească. E o temă pe care nu cred că trebuie să o neglijaţi”, a explicat Isărescu.
