Torentul de lichiditate care a invadat sistemul financiar american şi cel britanic prin injecţii de lichiditate, apoi cel european – prin oferirea de împrumuturi nelimitate în schimbul unor garanţii acceptate cu largheţe a avut drept scop limitarea efectelor celei mai serioase crize financiare de după 1930, se arată într-o analiză X-Trade Brokers. Pe de altă parte, analiza subliniază că guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a impus politici mai rezervate (dar binevenite) decât Rezerva Federală (n.r. – banca centrală a SUA, Fed), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Banca Angliei.
Operaţiunile occidentalilor au avut partizani şi contestatari, printre criticile aduse BCE numărându-se riscurile preluate prin acceptarea unor garanţii de calitate mai slabă. Banca Naţională a României adoptă o poziţie diferită, trasând o linie clară în privinţa măsurilor mai puţin convenţionale: guvernatorul Mugur Isărescu a refuzat propunerea de prelungire a maturităţilor pentru operaţiunile repo, cu o importanţă crescândă pentru lichidizarea băncilor, dincolo de o săptămână în prezent. Spre comparaţie, BCE a furnizat băncilor 489 de miliarde de euro, la dobânda de politica monetară, cu o maturitate de 3 ani, sau de 156 de ori mai mare decât maturitatea acceptată de BNR. Diferenţa vine, însă, inclusiv din partea garanţiilor acceptate: BNR primeşte în prezent titluri de stat, autohtone şi externe, pentru BCE plaja este mult mai largă, inclusiv credite imobiliare împachetate în produse financiare.
Poziţia guvernatorului Isărescu este cât se poate de clară: nu acceptă să preia riscurile generate de creditele ipotecare ale băncilor în perioada de boom, “nu ne transformăm în societate de administrare a imobiliarelor” a afirmat acesta. “Ceea ce înseamnă o încurajare pentru bănci în asumarea pierderilor datorate euforiei creditelor în condiţii mult prea relaxate în anii 2006 – 2008”, se mai arată în analiză. Dacă BNR nu le va uşura de suferinţa anumitor porţiuni din propriul portofoliu, băncile ar fi forţate să accepte că nu vor putea amâna decizia de marcare la piaţă. “Pierderi sunt de aşteptat în condiţiile preţurilor curente din piaţa imobiliară. Restructurarea va aduce, astfel, surprize, împingând băncile către o şi mai mare reticenţă în finanţarea economiei reale, în 2012 şi posibil şi în 2013. Dar aceasta este condiţia necesară pentru restartarea sistemului pe baze sănătoase. O suferinţă pe termen scurt va aduce câştiguri pe termen lung (short-term pain, long-term gain)”, precizează analiza. Presiunea suplimentară pe partea de ofertă imobiliară din partea băncilor, care vor dori să îşi cureţe bilanţurile, ar împinge preţurile în regiunea în care volumul tranzacţiilor ar creşte, injectând activitate în acest sector. Ar putea fi întrezărită atunci, pe un orizont mai lung de timp, o revenire a încrederii după depăşirea blocajului curent. PIB-ul României ar putea înregistra o creştere modestă în 2012, iar restructurarea băncilor ar amplifica dificultăţile companiilor şi consumatorilor, dar ar fi varianta cea mai sănătoasă de poziţionare pentru un viitor macroeconomic favorabil.
Leul a cunoscut o diminuare a volatilităţii luna aceasta, stabilizându-se, recent, între 4,33 şi 4,35 în faţa euro. Economia, aflată în scădere trimestrială de 0,2% pe trimestrul al patrulea din 2011, poate resimţi efectul negativ al vremii neobişnuit de reci şi bogate în ninsori. Pentru săptămânile următoare, în situaţia în care deficitul bugetar nu este ţinut sub un control strâns, ancorând încrederea în Finanţele publice într-un an electoral, presiuni de depreciere a leului ar putea apărea, se mai arată în analiza X-Trade Brokers.
