Investiţiile străine directe (FDI) pe plan global au scăzut aproape la jumătate (cu 41%) în primul semestru din acest an, la 470 de miliarde de dolari, cel mai redus nivel din 2005, a apreciat Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD), transmite Reuters, preluată de Agerpres.
Reforma fiscală promovată de preşedintele Donald Trump este una dintre principalele cauze ale acestui declin, care vine după o scădere de 23% în 2017, deoarece firmele americane au repatriat în SUA aproximativ 217 miliarde de dolari, a afirmat directorul de investiţii al UNCTAD, James Zhan. „Fluxurile de investiţii sunt mai mult motivate politic şi mai puţin determinate de economie. Per ansamblu, situaţia este sumbră şi perspectivele nu sunt optimiste”, a adăugat acesta.
„Dacă există insuficiente investiţii străine directe pentru extinderea lanţurilor de valori, atunci desigur va exista un impact semnificativ asupra comerţului mondial. Este dificil de estimat dacă suntem într-un moment de criză (în globalizare) sau dacă e doar o încetinire”, a declarat oficialul UNCTAD.
Reforma prevede că firmele americane care decid să îşi repatrieze câştigurile realizate în străinătate trebuie să plătească o taxă de 8% pentru activele non-cash şi o taxă de 15,5% pentru activele în numerar. Marile firme americane aşteptau de mult o astfel de facilitate fiscală, ultima dată când au beneficiat de un program similar fiind în 2005, graţie U.S. Homeland Investment Act, care a dus la repatrierea în SUA a aproximativ 300 de miliarde de dolari. Între timp, fondurile deţinute peste hotare de companiile americane au ajuns la 3.200 de miliarde de dolari, din care aproximativ 2.000 de miliarde de dolari sunt în numerar.
Deoarece firmele americane şi-au retras banii din investiţiile lor în primul semestru din 2018, China a devenit principala destinaţie pentru investiţiile străine directe, cu intrări de 70 de miliarde de dolari, un avans de 6% faţă de perioada similară din 2017.
Ţările în curs de dezvoltare au atras de două ori mai multe FDI decât cele dezvoltate. În Europa, fluxurile au scăzut cu 93%, deoarece intrările tradiţionale către Irlanda – baza europeană pentru o serie de multinaţionale din SUA – s-au situat la minus 81 de miliarde de dolari, iar din Elveţia s-au retras 77 de miliarde de dolari, arată datele UNCTAD.
Dar Marea Britanie a urcat pe locul doi în topul mondial, cu intrări de 66 de miliarde de dolari, deoarece firmele globale au trimis către subsidiarele lor, schimbând tendinţa din 2017. A treia destinaţie a FDI a fost SUA, cu intrări de 46,5 miliarde de dolari.
În pofida încetinirii pe plan global, banii au intrat în noile proiecte start-up, aşa numitele investiţii greenfield înregistrând o creştere de 42%, ceea ce alimentează speranţele că tendinţa va continua şi vor urma noi investiţii în viitor.
În Asia, investiţiile greenfield au atins un nivel record, în special în China, Indonezia, Vietnam şi Filipine.
