Aproximativ o cincime dintre companiile cu capital german din România ar alege altă țară pentru a-şi construi o afacere. Chestionaţi dacă ar alege astăzi același amplasament pentru investiţii, adică România, doar 83% dintre investitorii germani în România au răspuns afirmativ. Restul de 17% dintre companiile germane care au afaceri pe teritoriul României spun că ar alege un alt loc investițional pentru derularea business-ului. Rezultatele reies dintr-un studiu realizat de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană AHK, publicate într-un document intitulat „Raport de conjunctură România 2014”.
“Chiar dacă numeroase companii germane sunt nemulțumite de anumiți factori ai amplasamentului investițional, totuși majoritatea (83%) ar alege din nou România ca amplasament investițional, doar 17% ar avea în vedere amplasamente alternative. România se menține pe locul al 11-lea în clasamentul celor mai atractive țări din Europa Centrală și de Est. Cea mai atractivă țară din regiune este Polonia, urmată de Cehia și Estonia. Ultimele locuri sunt ocupate de Kosovo (locul 18), Bielorusia (19) și Albania (20)”, se arată în studiu.
De asemenea, doar 7% din firmele germane din România chestionate apreciază situația economică a țării ca fiind bună, totuși pentru 26% dintre acestea perspectivele sunt mai bune. În ce privește situația companieilor pentru anul în curs, așteptările sunt pozitive. Numărul celor care consideră că situația este bună a crescut la 50% (2013: 36%, 2012: 42%), iar peste jumătate dintre firme sunt de părere că în acest an situația firmei lor se va îmbunătăți (2013: 50%). În ce privește cifra de afaceri, 58% dintre cei care au răspuns se așteaptă la o cifră de afaceri mai mare, așteptările în această privință sunt mari.
În ce privește perspectivelefiecărei branșe, peste o treime din firmele chestionate se așteaptă la o îmbunătățire a situației branșei lor față de anul anterior, doar 16% văd o înrăutățire a situației. Anul trecut 19% din cei intervievați au fost de părere că situația din branșa lor se va înrăutăți.
”Companiile germane prezente în România nu sunt mulțumite cu multe domenii ale politicilor economice,dar și în celelalte țări din Europa Centrală și de Est situația este asemănătoare. În ce privește sistemul fiscal și administrațiile fiscale 46% din firme sunt nemulțumite (2013: 45%), iar 33% chiar foarte nemulțumite (2013: 28%). Referitor la nivelul de impozitare 55% s-au exprimat negativ (2013: 49%). Nemulțumite sunt firmele de asemenea de siguranța juridică, unde România se situează și în acest an sub media din Europa Centrală și de Est cu 61% de răspunsuri la categoria nemulțumiți și foarte nemulțumiți”, se mai arată în documentul citat.
În unele puncte, cum ar fi siguranța juridică sau predictibilitatea politicilor economice, nemulțumirea a crescut comparativ cu anul trecut, mai ales în ce privește colaborarea cu administrația publică și eficiența acesteia (49% nemulțumiți, 16% foarte nemulțumiți, 2013: 45% respectiv 20%). În această categorie sunt incluse, printre altele, birocrația, corupția (34% nemulțumiți, 41% foarte nemulțumiți, 2013: 34% respectiv 44%), accesul la ajutoare financiare (33% nemulțumiți, 28% foarte nemulțumiți, 2013: 39% respectiv 32%), transparența la licitațiile publice (30% nemulțumiți, 36% foarte nemulțumiți, 2013: 40% respectiv 34%).
“Chiar dacă 2013 per ansamblu poate fi considerat un an economic bun, este important să amintim că, având în vedere problemele structuralecu care se confruntă România, din păcate multe decizii importante au întârziat să fie luate. Printre acestea se numără privatizarea întreprinderilor de stat respectiv introducerea structurilor de management privat în companiile de stat. După eșuarea vânzării combinatului chimic Oltchim, privatizarea CFR Marfă este al doilea proces de privatizare a unei companii de stat care nu reușește. Și privatizarea Poștei Române a fost amânată în mai multe rânduri”, afirmă investitorii germani.
Aceştia remarcă însă şi semnalele pozitive în acest sens, cum ar fi listarea la bursă a Romgaz la începutul acestui an și a distribuitorului şi furnizorului de electricitate Electrica. “Vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni la Transgaz și Nuclearelectrica a fost de asemenea un success”, spun ei.
Un alt aspect important pentru investitorii germani este reabilitarea infrastructurii rutiere.
“Cu doar 645 km de autostradă, România se situează la coada clasamentului european. Acest lucru este un mare dezavantaj pentru amplasamentul investițional, pentru că printre altele duce la creșterea costurilor de transport care astfel anulează un avantaj important, cel al costurilor reduse cu forța de muncă. Absorbția de fonduri europene în domeniul transporturilor se desfășoară și ea foarte greoi. În total în șapte ani și jumătate au fost folosite doar 1,3 miliarde euro din POS Transporturi din volumul total de 4,56 miliarde euro pe care Uniunea Europeană le-a pus la dispoziţie pentru infrastructura de transport în perioada 2007-2013., ceea ce înseamnă o rată de absorbție de circa 30%”, se arată în raport.
Nemţii ne recomandă sistemul lor de învăţământ
Un criteriu important în ce privește amplasamentul investițional este legat de condițiile de pe piața muncii, spun investitorii germani.
”Costurile scăzute cu forța de muncă, aflate sub nivelul celor din Europa de Vest, reprezintă doar un motiv pentru realizarea de investiții în România. Este vorba mai degrabă de o combinație între costuri, calificare și productivitate, care face ca acest amplasament investițional să fie interesant. Costurile și productivitatea se află, conform opiniei majorității, într-un raport bun, ceea ce oferă firmelor germane un motiv de a fi active în România”, arată studiul.
În ce privește învățământul profesional, calificarea angajaților și disponibilitatea personalului calificat situația s-a îmbunătățit ușor față de anul trecut, numărul companiilor mulțumite a crescând ușor.
”România se situează sub aceste aspecte peste media ECE. Dar situația nu este încă mulțumitoare, pentru că, după părerea noastră, nu au fost concepute și încheiate structurile durabile și astfel funcționale pe termen lung. De aceea și pentru că aceste procese este nevoie de timp și rezistență, iar AHK România face în continuare pașii necesari pentru a face cunoscute și în România avantajele sistemului dual de învățământ din Germania, care poate fi adaptat necesităților pieții românești”, spun oamenii de afaceri germani.
La sfârșitul anului 2013 erau înregistrate în România circa 8.000 de companii active cu capital german. Germania a fost în 2013 pentru a șaptea oară consecutiv cel mai important partener comercial al României – înaintea Italiei, Ungariei și Franței. Volumul schimburilor comerciale bilaterale s-a situat la 19,5 miliarde euro, crescând astfel cu 8,9% față de anul trecut, ceea ce înseamnă circa 20% din totalul exporturilor și importurilor României.
Chestionarul de conjunctură pentru Europa Centrală și de Est a fost efectuat pentru a noua oară de către Camerele de Comerț bilaterale din 16 țări din Europa Centrală și de Est și furnizează informații complete pentru potențiali investitori, dar și pentru politicile economice. Peste 1.400 de manageri au evaluat situația economică, planurile de investiții și de ocupare și mediul de afaceri de la fața locului.
Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană a chestionat 123 de firme, care s-au exprimat referitor la situația economică generală din România, la situația afacerii lor și la perspectivele branșei, dar și referitor la factori importanți pentru amplasamentul investițional precum sistemul fiscal, infrastructură, siguranța juridică, licitații publice, predictibilitate, piața muncii. Aceste răspunsuri oferă o privire de ansamblu generală despre experiențele și așteptările firmelor germane în România. Majoritatea firmelor chestionate provin din industria prelucrătoare (35%) și din domeniul servicii (34%), urmate de comerț (21%), construcții și energie (câte 5%).
Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România), înfiinţată în septembrie 2002, numără în prezent circa 530 de firme membre şi este cea mai mare cameră de comerţ bilaterală din România.
