Producătorul de energie în care statul român deţine participaţia majoritară, Hidroelectrica, vrea să atingă un nivel al investiţiilor de 2 miliarde lei în 2012, faţă de o valoare de 1,5 miliarde în acest an, a declarat directorul general al companiei, Mihai David.
„Având în vedere că preţul combustibilului fosil o să crească, acest fapt ne duce la concluzia că trebuie să ne concentrăm pe investiţiile în energie regenerabilă, Hidroelectrica fiind cel mai mare producător de energie din surse regenerabile. În 2011 va trebui să mărim ritmul investiţiilor, atât în demararea construcţiilor de hidrocentrale noi, cât şi în finalizarea amenajărilor hidroenergetice începute”, a anunţat Mihai David, în cadrul unei întâlniri cu presa în judeţul Caraş-Severin.
Oficialul Hidroelectrica a mai arătat că banii pentru investiţii sunt asiguraţi prin credite, pentru care a garantat cu contractele pe termen lung. „Barajele nu sunt ale noastre, apa nu este a noastră, doar turbinele sunt ale noastre. Cine ar accepta turbinele drept garanţie? Singura modalitate de a obţine credite pentru investiţii sunt contractele pe termen lung”, a precizat reprezentantul HIdroelectrica.
Hidroelectrica a demarat vineri lucrările la tronsonul final al aducţiunii secundare Bistra – Lac Poiana Mărului, investiţia ridicându-se la 100 milioane lei, au declarat reprezentanţii companiei. „Aceste lucrări vor asigura drum liber apelor din bazinul râului Bistra spre Lacul Poiana Mărului, pentru tranformarea lor în energie în centrala hidroelectrică Ruieni, aducând un aport suplimentar de 49,4 GWh/an. Execuţia proiectului a fost aprobată prin decretul 294/1981”, au precizat reprezentanţii companiei. Aducţiunea secundară Bistra-Lac Poiana Mărului face parte din obiectivul de investiţii Amenajarea Hidroenergetică Bistra-Poiana Mărului-Ruieni-Poiana Ruscă, proiect ce are ca scop punerea în valoare a potenţialului hidroenergetic al zonei, estimat la 501 GWh/an.
„Eu cred în acest proiect, lăsat mai la coadă. În plus, vine la câteva zile după declaraţiile comisarului european pentru energie, Guenther Oettinger (n.r. – care aprecia că sunt necesare investiţii de circa 1.000 de miliarde euro în infrastructura energetică a Uniunii Europene până în 2020). Aceste declaraţii vor avea un impact important în următorii ani,” a mai spus David. De remarcat, Comisia Europeană a prezentat, săptămâna aceasta, noua strategie pentru o energie competitivă, durabilă şi sigură. Potrivit strategiei „Energie 2020”, în următorii zece ani, sunt necesare investiţii în infrastructura energetică a Uniunii Europene de circa 1.000 miliarde de euro.
Câştiguri Hidroelectrica de pe urma Alro
Hidroelectrica a câştigat, în primele zece luni ale acestui an, 12 milioane de euro în plus din contractul cu Alro Slatina, după introducerea, la începutul acestui an, a unei formule de preţ în funcţie de cotaţia aluminiului de pe bursele internaţionale, a mai spus Mihai David. „Înainte de a renegocia contractul cu Alro, trebuia să încasăm 92 de lei pe MWh. După introducerea noii formule, doar în primele zece luni ale anului am câştigat în plus 47 de milioane de lei, adică 12 milioane de euro”, a spus David. Potrivit acestuia, există un memorandum, aprobat de Guvern în acest an, care defineşte producţia de aluminiu primar drept prioritate naţională. „În toată Europa nu există producător de aluminiu care să nu aibă contracte bilaterale pentru energie hidro (n.r. – cea mai ieftină). Alro este un client excepţional pentru noi, întrucât consumă în bandă (n.r. – aceeaşi cantitate încontinuu) şi nu ne creează probleme cu fluctuaţia de consum”, a mai arătat David.
Industria producătoare de aluminiu foloseşte electricitatea ca materie primă în procesul de producţie, iar circa o treime din costurile de producţie reprezintă achiziţia energiei. Alro Slatina este cel mai mare consumator de energie din România.
Potrivit lui Mihai David, contractul cu Alro conţine o clauză care îi permite Hidroelectricii să întrerupă contractul, în cazul în care Alro vinde mai departe energia cumpărată de la Hidroelectrica. „Contractele pe care le avem (n.r. – pe termen lung) sunt superbeton”, a susţinut David.
În ceea ce priveşte contractul cu ArcelorMittal Galaţi, încheiat la finele anului trecut pe bursa de energie OPCOM, care va expira la 31 decembrie, David va propune Consiliului de Administraţie un nou contract încheiat similar, adică ArcelorMittal să depună la bursă o ofertă de cumpărare pentru o cantitate mare, la care să răspundă Hidroelectrica.
Hidroelectrica nu mai este vacă de muls
În opinia lui David, campania televizată negativă la adresa companiei pleacă tocmai de la „băieţii deştepţi” cărora li s-au majorat preţurile din contractele pe termen lung. Hidroelectrica a crescut preţurile din contractele pe termen lung de două ori până acum, respectiv în toamna 2009 şi la începutul acestui an, cu 28-30%. Pentru a putea fi posibilă renegocierea preţului, partenerii din contractele pe termen lung, adică aşa-zişii „băieţi deştepţi”, au cerut prelungirea lor. Astfel că aproape jumătate din cele 17 contracte au fost prelungite până cel târziu în 2018, acesta fiind subiectul unor numeroase emisiuni televizate.
„Nu doar că am crescut preţurile, dar am şi flexibilizat renegocierea anuală. Mulţi sunt nemulţumiţi că am început să facem ordine în sistem. A început să deranjeze faptul că Hidroelectrica nu mai este vacă de muls”, a arătat David.
Potrivit acestuia, business-ul din energie este extrem de complex şi puţini cunosc cu adevărat cum funcţionează sistemul energetic. Mihai David crede că populaţia este uşor de manipulat, mai ales în privinţa preţurilor. În emisiunile TV se dau numai jumătăţi de informaţie, se confundă preţurile de la producător cu cele finale, plătite de populaţie, care cuprind şi tarifele de transport, distribuţie, furnizare şi altele.
David a catalogat drept „iresponsabile” aceste emisiuni, care denigrează imaginea Hidroelectricii. „Ne batem joc de un bun naţional. Nu este vorba de un director sau altul, pentru că directorii pot fi schimbaţi oricând, dar nu avem grijă de un avut naţional. Cred că energia este unul din primii piloni ai României pentru a relua creşterea economică, alături de agricultură”, a mai spus oficialul Hidroelectrica.
Potrivit acestuia, este falsă ideea potrivit căreia populaţia nu primeşte energie hidro, ieftină. „Hidroelectrica livrează în coşul pentru populaţie 4 TWh pe an (n.r. – circa o treime din consumul populaţiei), la un preţ reglementat de 72 de lei (n.r. – faţă de peste 200 de lei, preţul la care livrează energie în coşul pentru populaţie termocentralele Deva, Paroşeni şi Brăila, cele mai scumpe), iar preţul final al coşului este de 156 de lei”, a argumentat David. La preţul coşului se adaugă tarifele de distribuţie, transport şi alte tarife, iar preţul în final ajunge la circa 400 de lei pe MWh.
Risc de faliment
David a adăugat că, dacă Hidroelectrica ar vinde pe bursă toată energia pe care o produce, preţul ar scădea foarte mult pe piaţa liberă, adică pentru consumatorii industriali, iar ceilalţi producători de energie nu ar mai putea vinde la un preţ competitiv. „Haideţi să spunem că mâine vom pune toată energia pe bursă. Am prăbuşi toate preţurile, i-am băga pe toţi în faliment (n.r. – pe restul producătorilor de energie, în special termocentralele şi complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova). Vă amintesc că România consumă 60 de TWh anual, iar Hidroelectrica produce 18 TWh, deci cine ar mai produce restul?”, a arătat oficialul Hidroelectrica. „Deci haideţi să terminăm odată cu speculaţiile”, a conchis el.
Conform directorului general, valoarea de piaţă a Hidroelectrica este de 3 miliarde euro. Compania are peste 5.000 de angajaţi, iar anul trecut a acoperit 27% din producţia de energie electrică. Hidroelectrica administrează 326 centrale hidroelectrice şi staţii de pompare, ce însumează o putere instalată de peste 6.300 MW.
